Starring:Blue Oyster Cult-Don't fear the reaper

Probabil unul dintre cele mai bune momente din filmul Halloween 2007 a fost atunci cand am auzit melodia “Don’t fear the reaper”,am auzit-o in diferite filme horror de’a lungul anilor,dar franiza Halloween a “abuzat” de ea la maxim,aparitia in filmul cu acelasi nume din 1978 aducandu-i trupei o notorietate nesperata.

Melodia ne vorbeste(da,auzim cateodata niste melodii atat de bune care chiar ne vorbesc)despre moarte si toate cliseele construite in jurul ei,despre moartea la o varsta tanara.Buck Dharma,chitaristul si solistul trupei a vrut sa inteleaga prin acest cantec cum e sa mori la o varsta frageda,povestea de dragoste dintre Romeo si Julieta fiind interpretata de fiecare dupa bunul plac,de cele mai multe ori melodia fiind privita ca un indemn catre sinucidere(mdea...).Nu doar ca a devenit “imnul filmului Halloween”,dar in cel din 2007,care nu a fost cel mai stralucit,dupa cum am spus,melodia se auzea atunci cand sora mai mare a lui Michael era in tandreturi cu iubitul(la naiba,nu pot sa zic si-o trageau,din respect pentru Rob Zombie),in momentul urmator acesta avea capul chisalita si ea un cutit in stomac...un fel de Romeo si Julieta ceva mai urbani,de actualitate si sangerosi.Folosirea unui clopot pentru vaci pe fundalul melodiei a fost si ea una privita cu destul de multa neincredere,managerul trupei acceptand pana la urma sa “cante” chiar el la acest “instrument” de ocazie.

Datorita temei bine alese si promovarii din filme,melodia a ajuns repede in top’uri,in Noiembrie ’76 stand in Billboard Hot 100 pentru 2 saptamani.Chiar si Stephen King a spus ca melodia a fost sursa de inspiratie pentru The Stand.Rolling Stones a numit-o cantecul anului in ’76 si fiecare critic muzical care s-a apucat de scris o carte de profil,gen “1000 Songs you must hear”a mentionat-o si i-a facut o receptie buna.

Asa ca daca va ganditi sa faceti un film horror sau care are legatura cu orice alta ramura "sangeroasa" a industriei si folositi pentru a n’spea mia oara melodia asta(care,dupa parerea mea e mult mai buna ascultat “pe cont propriu” decat in momentul in care baga “criminalul sangeros” cutitu in splina unuia,devenind deja cliseu sa o aud in toate momentele tensionate din majoritatea filmulor de acest gen)sa fiti siguri ca eu nu ma uit:)).

Si daca...Alice Cooper nu ar fi asociat cu nebunia?

Tocmai s-a mai consumat unul dintre concertele ce chiar merita vazute de anul acesta,iar omul,legenda ce a reuzit sa combine atat de bine scenele horror,tetrul de calitate si efectele speciale superbe cu muzica rock.Cu adevarat o legenda si pot spune ca eu,persoanl ii port un respect enorm lui Vincent,un om ce a scris o mare parte nu dor din istoria rock'ului ci si din istoria muzicii iar la 63 de ani face un show de 1000 de ori mai bun decat orice alt incepator de 20-30 de ani.Odata ce spui serpi,sange,oare,ghilotine,scenarii morbide si mzucia rock de gandesti automat la Damon.
Iar astazi ne intrebam ce ar fi fost,cum s-ar mai fi imbinat rock'ul cu teatrul daca Alice nu facea asta,daca nu indraznea sa gandeasca mai departe si sa se simta mandru de apelativul de "nebun"?Incerc sa raspund eu la intrebarea aceasta prin a spune ca daca nu era Alice muzica rock ramanea la stadiul de capadopera auditiva dar nu si vizuala.Era nevoie de un sut in fund ca aceste 2 sa se imbine si daca nu venea un tupeist,ambitios,nebun cu vise mari nu se mai intampla imbinarea miraculoasa care lasa orice om cu gura cascata si cred ca el era persoana potrivita pentru a le combina pe cele 2 intr-un mod atat de...perfect.
Oricum,noi ne putem bucura in continuare ca el exista,a avut idei,curaj si nebunie si ca a iesit ce a iesit.
Voi ce credeti?Cine ar fi facut asta?Cerdeti ca ar mai fi existat cineva care sa faca asta si daca da...cum?Sau credeti ca teatrul,scenele de groaza,scenariile bine puse la punct si efectele specifice si muzica rock ar fi ramas 2 chestii complet diferite?2 paralele care nu aveau sa se intalneasca niciodata si nimeni nu ar fi avut tupeul sa le imbine.
Astea sunt intrebarile pe care vi le adresez azi si care imi mistuie creierul inca de aseara cand am vazut pozele de la concert.