Adeseori comparati cu Ratt sau Warrant,Kix nu au avut acelasi succes comercial dar cu siguranta au lasat in urma niste cantece superbe. Au gustat celebritatea intre anii '80-'90 si dupa maimulte single'uri care au ramas inca necunoscute pentru publicul larg au lansat Blow my fuse,primul lor succes major,primul album premiat cu platina si de asemenea primul care a intrat in Billboard.
In 1988 au lansat principalul lor material discografic,Blow my fuse de pe care face parte unul dintre celemai cunoscute single'uri ale lor,"Don't close your eyes". O balada superba cu versuri "anti-sinucidere",un videoclip alb-negru de asemenea foarte artistic si in loc 11 bine meritat in Billboard.
Versuri:
Whatcha doing out in the night time? Why'd ya callin' me on the phone? Your mama can't solve your problems When's daddy, ever get home?
So you did your little move and cried In the middle of a suicide
Don't close your eyes Don't close your eyes Don't sing your last lullaby
There's no one there to hold you No one hears your scream You live life up and down now Your nightmares are your dreams
I know it's lonely when your hanging 'round Don't ya take it lying down, no, no
Hold on, hold on tight I'll make everything all right Wake up don't go to sleep I'll pray the Lord your soul to keep
Don't close your eyes Don't close your eyes Don't sing your last lullaby
Don't close your eyes Don't close your eyes Don't sing your last lullaby
Fuck,fuck,fuck.Mi s-a fuck'uit ziua de dimineata,la dracu' stai acasa cu guturai daca exista asa ceva.Am un mouse tampit,un laptop tampit intr-o lume tampita...la naiba. Tocmai faceam pagina de Facebook noului blog in colaborarea cu Mrs. McKagan si in paralel ma plimbam pe diferite stiri arzatoare despre proteste,basisti,spermatozoizi si mondenitati. O porcarie...guturaiu' ma afecteaza. Oi fi eu cretina,oi avea probleme de intelege sau maicamea saraca o fi facut ceva gresit cand m-a scos lalumina dar nu inteleg cum se poate scoate asa ceva pe piata,cum se poate promova asa ceva chiar adca are toate elementele necesare pentru a fi un hit(buci si p*zde)dar oamenii astia chiar nu au cel mai mic gram de respect de sine?Ceva acolo,orice? Se pare ca nu. Si daca nu mi-ati ascultat indemnul sincer din titlu pana acum mai bine ati face-o pentru ca urmeaza sa va prezint ultima capodopera a lui Nicki Minaj. Da,stiu ce ganditi...nu promovez muzica proasta,nu o fac doar ca nu am auzit nimic mai tampit,mai rausinos,mai cretin decat asta in toate viata mea. Este absolut stupid,nu e nici macar rahatu'ala auditiv cu care suntem obisnuiti,nu e nimic nu e absolut nimic si nu pot sa percep asa ceva,nu ma pot gandi cum va arata industria muzicala peste 5 ani.Nu vreau.
Intr-un timp de rastriste pe un teritoriu minat,2 creiere din prima linie de front impotriva prostiei,AnaisC. si Andreea McKagan si-au unit potentialul si dragostea pentru muzica buna si au creeat un loc sigur,o fortareata impenetrabila prin zidurile careia elementele de baza ale societatii(vulgaritatea,prostia si batjocura)nu trec.Au creeat un loc unde toti cei cu pasiune pentru muzica buna,creierul cat de cat functional,ambitie si inversunare pot spune ca se simt bine.
Sunt cuvintele intelepte pe care a trebuit sa le creez intr-un timp limita pentru a putea creea o pagina de Facebook cu o descriere favorabila pentru cel mai nou proiect al meu(al nostru).
Initial pornind de la o idee fara inceput si sfarsit pentru o noua rubrica,o chestie in 3,unul din cei 3 a cazut si am ramas doar noi,fetele.Ca deh...femeile se dezvolta intelectual mai rapid si,deci lucreaza mult mai bine impreuna.Si cum o idee nu vine niciodata singura,am zis sa transformam toata chestia intr-un blog nou,un blog in 2,primul blog din cele 12 care le-am avut pana acum in acre lucrez cu cineva si sper ca spiritul meu de echipa sa functioneze macar de aceasta data.
Nu stim exact ce va fi,stim doar ca il vrem cat mai mare,vrem o chestie care sa poata fi comparta cu WarN'Riot sau Real Music Zone si sa ma mandresc si eu ca am putut face o echipa care sa duca la un rezultat macar odata in viata,lauda departe de a fii adevarata pana la momentul de fata,totul are un inceput.
Am inceput aseara si pana in aceasta dimineata se pare ca este cat de cat gata,cel putin primele idei,avem un design,avem un fundal arhi-modificat(ne-a luat vreo 2 ore sa ne ocupam doar de asta),un favicon care urmeaza sa fie schimbat cu acel vinil care poate fi vazut si pe Facebook,o reclama favorabila pe unul din principalele bloguri ale uneia dintre autoare(urmeaza sa faca asta si Andreea) si pare promitator.Si WarN'Riot a pornit din nimic,aveam limbute si un vis si a ajuns la aproape 80.000 asa ca nu ma pot plange.
Nu stim exact ce vom face dar stim ce vrem(cel putin ce vreau eu):Sa imi demonstrez ca pot lucra in echipa,un nou loc pentru oamenii care stiu ce este muzica buna,o colaborare care a inceput foarte bine si o idee de blog inceputa chiar de ziua Andreei,deci,din start cu potential.Initial voiam o "enciclopedie" in care sa vorbim doar despre cele mai importante evenimente rock de'a lungul anilor,genuri,decade,artisti etc... dar acum e ceva mai mare,e deja un blog,e blogul nostru. Right,Watson?
Bine inteles,pentru a putea face aceasta noua portita de scapare sa functioneze avem nevoie de voi,cum ati facut si pana acum pe WN'R sau RMZ,cum ati stiut sa apreciati in doua parti ceea ce am scris,o puteti face in aceeasi loc pentru ca,de azi vesnica indragostita Mrs.McKagan si (permit sa imi pun si eu un pseudonim) Inversunata AnaisC. au blog impreuna si la naiba,imi place ideea!
Fara alte introduceri,va invitam pe blogul nostru,Rock N'Roll Theatre care promite sa aiba cat mai multe postari coerente,texte originale si nebunia cu care v-am obisnuit amandoua pana acum.
Si inca ceva(probabil mai important decat tot ce am scris pana acum in aceasta postare):Un blog nou inseamna un nou inceput dar nu si un sfarsit pentru ceea ce faceam pana acum,pot sa va asigur(si din partea Andreei)ca WN'R si RMZ vor continua la fel ca pana acum,cu rubricile cu acre v-am obisnuit(pe care le vom pastra aici,nu le vom transpune acolo),cu top'uri,postari libere si expresii proprii. Pe Rock N'Roll Theatre va fi altceva,ceva nou,inovator,ceva in echipa si din 2 creiere nu poate iesi decat ceva mare:
Si...bine inteles,voi fiind cei mai importanti trebuie sa va intrebam(momentan doar eu)ce parere aveti de acest nou proiect:
1.Ce parere aveti despre noul blog? 2.Se va ridica la inaltimea celor 2 cu care v-am obisnuit,WN'R si RMZ? 3.Credeti ca voi putea lucra in echipa(Watson,I swear I'll try)?:)
Ingrozitor pentru respectul de sine dar benefic pentru blog. Sau nu...'om vedea.Dupa o lunga discutie despre rubrici noi,ziua ei si inceputurile universului cu Mrs. McKagan(inca odata la multi ani!) mi-a aratat noua pagina de Facebook pentru Real Music Zone,moment in care mi-am dat seama ca poate fii un prilej excelent pentru a aduna cat mai multe persoane interesate de ceea ce facem noi aici. Ok,o putem numii reclama,dar avand in vedere ca nu imi iese nici cea mai nesemnificativa leafa de pe urma "blogaritului"(nu ca m-as plange) pot spune ca o fac din devotament fata de muzica buna si lucrurile care merita apreciate. Nu voi devenii obsedata,nu imi voi muta viata din cea reala in cea virtuala si cu siguranta nu voi ignora blogul si nici pe voi,voi continua la fel ca pana acum,mai activ(sper).
Pana una alta,trecand peste toate neplacerile mele legate de Facebook pana la urma tot oamenii care au facut ecva mai mult din el decat o retea de socializare sunt "de vina" asa ca,pentru binele blogului,de azi am si eu si WarN'Riot pagina de Facebook(si nu pot spune neaparat ca ma mandresc cu asta).
Asta pentru a primii un prim cadou,evolutia de la Tanti la Mrs. . Ei bine da,chiar daca am diferite gauri inmemorie si gandire in general azi mi-am amintit de primul eveniment important al anului(pe langa anuntul venirii trupei Megadeth la OST Fest),implinirea a 14 ani de viata si supravietuire crancena a unuia dintre razboinicii pe prima linie de pe aici,a noastra mult iubita si vesnic indragostita,Andreea McKagan. Posesoarea Real Music Zone,una dintre primele cititoare fidele ale mele si una dintre primele surse de inspiratie pentru majoritatea postarilor.Ce-mi mai place sa fac cate o postare cu Duff McKagan in care eventual sa apara si cate o poza cu el la bustul gol...doar la gandul ca ii fac ziua putin mai frumoasa. Acestea fiind spuse,eu,cel mai nepotrivit am pentru texte siropoase,ma retrag cu un umil "La multi ani!" si cu ndemnul sincer de a continua munca care,nu-i asa,ne tine pe toti(sau cel putin pe noi doua in viata).
