“Don’t stop believin’” a
devenit de-a lungul anilor o melodie de referinta,aparitiile in numeroase
filme,reclame,vanzarile record si succesul pe care l-a inregistrat trupa dupa
ce aceasta a fost lansata pe piata a reusit sa ridice Journey cu un prag mai
sus,albumul Escape fiind poate cel mai bun din discografia trupei.Melodia poate
fi asociata cu multe momente,filme,inregistrari sau poate fi privita si
ascultata ca atare,ca o melodie foarte buna care poate avea un inteles diferit
pentru fiecare dintre cei ce o asculta.Pentru mine insa,”Don’t stop believin’”
a schimbat cu totul fata unui film bun,nu neaparat melodia cat contextul in
care a aparut in el fiind cel putin neasteptat intr-unul foarte bun care a
urcat rapid in lista favoritelor.
Vorbesc de Monster din 2003,un
film biografic despre Aileen Wuornos(interpretata de Charlize Theron).Abuzata
sexual in copilarie si viitoare prostituata,Aileen,o femeie foarte frumoasa cu
parul blond si ochii negrii(deteriorata de droguri si alcool)devine una
dintre cele mai cunoscute criminale din istorie dupa ce dezvolta o scarba fata
de fiecare barbat care ii ofera bani in schimbul serviciilor sexuale.Abuzata de
un client,batuta si violata de aceasta,este nevoita sa il impuste ca sa
scape,atunci apare repulsia fata de barbatii care i-au facut atata rau inca de
la o varsta frageda.In tot acest amalgam de sentimente,prostitutie si inocenta
pierduta,Aileen o intalneste pe Tyria Moore (interpretata de Christina Ricci
sub numele de Selby Wall)de care se indragosteste pana peste cap si pentru care
ar face orice.Desi Tyria,care in realitate era mult mai bataioasa este
interpretata ca o tanara pierduta,firava si fara prieteni care simte nevoia dar
in acelasi timp frica de a fugii de acasa,Christina Ricci a facut o treaba
chiar buna.Cele doua trec printr-o serie de aventuri,certuri si nopti pasionale
pana cand una dintre victimele lui Aileen e un politist,de atunci fiind doar o
chestiune de timp pana cand cele doua sa fie prinse.Desi la un moment dat
Aileen se simte tradata de Selby,aceasta o obliga sa plece inapoi acasa cand
simte ca pana la urma va fi prinsa.Cele doua continua sa tina legatura si,fie
de frica sa nu fie considerata complice fie de gura parintilor,Selby ajuta
politia sa intercepteze telefoanele primite de la Aileen pentru a o gasii mai
usor.Intr-un final aceasta este condamnata la moarte.
Momentul in care melodia se
aude,pe fata mereu trista a lui Aileen apare un zambet,primele secunde fiind
suficiente pentru ca povestea de dragoste dintre cele doua sa ne fie prezentata
ca una neacceptata si aparent imposibila.Imi place cum aceasta s-a consumat
aparent sub acordurile melodiei,in timpul refrenul pasiunea parand sa fie la
cote maxime,iubirea lor fiind la fel de adevarata ca versurile ce il compun.Imi
place si cum melodia a adus o raza de fericire pe chipul sau,acelea fiind
singurele minute din film(si cele petrecute alaturi de Selby,o Selby si O Tyra care nu o meritau pe Aileen)in care Aileen
parea fericita.
Nu voi comenta acum povestea in
sine,nu voi putea sa ma gandesc la Aileen Wuornos decat ca la o
victima,niciodata ca la un criminal in serie.Pentru a dezbate unul dintre
subiectele care a tinut prima pagina a ziarelor din America cateva luni
probabil va trebui mai mult decat niste simple randuri.Vreau sa comentez insa
prezenta celor 2 si cum au facut sa para relatia atat de reala.Nu mai trebuie
mentionat ca Charlize a jucat exceptional,lundu-mi cateva minute sa-mi dau
seama cine e actrita principala si chiar daca Selby a fost interpretata
gresit(daca asa a vazut-o regizorul nu ne punem cu el)Christina a facut o treaa
buna,dupa cum ziceam.Au pus foarte bine in scena relatia celor doua,toate
intorsaturile de situatie,momentele tensionate si cele tandre fiind deopotriva
foarte bine interpretate.
Melodia a fost lansata in 1981
si face parte de pe albumul Escape.Inca din prima saptamana a fost pe locul 8
in Billboard Mainstream Rock Chart si pe locul 9 in Billboard Hot 100
Chart.Este unul dintre cele mai bine vandute cantece pe iTunes,in Octombrie
2011 avand doar in US un total de 5.068.000 vanzari online si in Irlanda inca
este in Top 10 cele mai bine vandute cantece pe internet.Pianul din acest
cantec a devenit unul de referinta dupa ce Mike DeGagne de la AllMusic l-a
desemnat ca fiind unul dintre cele mai bune din istoria rock’ului,melodia fiind
unul dupa care orice trupa ar trebui sa se ghideze,un “cantec perfect”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu