Se afișează postările cu eticheta Facebook. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Facebook. Afișați toate postările

marți, 9 iulie 2013

Fashion,Lebãr fashion


M-am abtinut cu stoicism din nu a aborda subiectul “puradei cu aparte foto=fotografi profesionisti” si nu voi scrie nici macar un rand despre asta,dar exista anumite lucruri in blogosfera care sunt mai deranjante ca mirosul de peste fiert. 

Traim intr-o lume cu prejudecati si unii s-au adaptat,altii au invatat sa le combata,altii au decazut si s-au lasat calcati pe cap,iar altii…ei bine altii si-au facut bloguri.Bloguri in care ce?Bloguri in care se folosesc de ale lor complexe tocmai pentru a le combate.Adica cum?Adica o grasa urata-n draci isi face blog de fashion si da banii de mancare pe doua luni pe o pereche de nadragi de la H&M si dupa aia o vezi in Dristor gata sa inhate shaorma Oanei Roman. 

Am inteles ca fiecare persoana are nevoie de confirmarea propriilor forte si,in era blogging-ului si a vlogging-ului ce mod mai bun poti gasi de a primii comentarii “Cat de frumoasa!” sau “Superba!”,alimentandu-ti ideea ca tu chiar asa esti si uitandu-te in alta parte cand treci prin fata oglinzii in drum catre frigiderul atat de tentant,chiar incep sa crezi.Am inteles,fiecare persoana e frumoasa in felul ei si daca admir un tip de oameni,aceia sunt oamenii care isi asuma cine sunt,cum arata,cum gandesc si merg cu capul sus sustinandu-si opiniile,credintele si propria persoana orice ar spune cei din jur.Dar atunci cand ai un defect fizic evident care poate fi modificat(aici nu ma refer la lipsa unui membru,o boala care ti-a modificat aspectul normal,un defect cu care te-ai nascut sau pe care l-ai dobandit in timp,in urma unui accident etc…,daca ai puterea de a te trezii in fiecare dimineata avand oricare dintre cele enumerate mai sus si poti spune “asta va fi o zi frumoasa”,atunci esti idolul meu.Sa se noteze!Aici ma refer strict la o modificare de greutate in principal,pentru ca asta se vrea a fi subiectul de la care a pornit intreaga postare in urma vizionarii unui blog de acest gen,la un tatuaj pe care il regreti sau asa mai departe)de ce naiba vrei sa arati lumii sunca de pe toate partile pe care o posezi?De ce te pozezi din toate unghiurile?(bine,nu se pozeaza singure, ca ele,in capul lor vopsit la randul lui sunt modele pe catwalk la Victoria’s Secret si au nevoie de fotografi care sa mearga in paralel cu ele si sa le ia din toate partile)Da,fata draga,da’ alea incap naibii in cadru’,nu le iese juma’ de pulpan din obiectiv si ala/aia de le face/fac poze nu-s nevoiti sa se dea doi metri mai in spate ca sa le prinda “din scoarta-n scoarta”. 

Ok,poate tii o dieta si dupa ce mananci “salata” cu 3 tipuri de topping,shaorma cu "mai putine" si Cola dietetica te pui pe banda si alergi 10 secunde pe ceas rugandu-te sa se termine mai repede,da’ de ce,in tot timpu’ asta tii mortis sa-si invelesti salamu’ de sibiu in izmene de fite,sa-ti faci 30 de poze in fiecare zi si sa tii un “jurnal online” pe care,culmea inteligentei tale de foca vopsita,il mai si scrii in engleza?Am putut intelege lipsa de ocupatie a copilelor cu hormonii pe chelie “admine” pe diferitele pagini cu rahaturi si sclipici de pe Facebook in care vorbesc despre relatii si cum se mentine una in timp ce singura experienta de acest gen din viata lor fiind pupicul pe obraz din partea lu’ Ionica in clasa I,dar sa vezi o femeie “in toate firea” care,deh,te gandesti ca are nevoie de ceva resurse materiale pentru a-si achizitiona toate foantele,care,luate in parte fac peste 300 RON bucata te intrebi daca nu cumva are nevoie de ceva ajutor medical-inafara de cel provenit din partea unui nutritionist.Ai tendinta de a te gandi la cel mai simplu mod de facut bani,dar,te mai uiti odata la pozele ei in care-s infasoara lebarul in haine de “fite” si te intrebi care e Irinelu’ atat de fetisizat care sa-si insuseasca o bucata atat de mare de Monica.Atunci,de unde dracu’ are banii?Ca doar sta toata ziua la cumparat haine si facut poze in respectivele.Ok,nu mai mananca doua luni,da’ totusi n-are cum ca nu-si asuma riscul mult prea mare de a-si pierde formele “rubensiene” care ii “atrag pe barbati”(ce-mi plac leoaicele de mare care scriu articolele de genu’ doar pentru a face alte “surate” sa se simta bine in timp ce gusta dintr-un baton Lion cu 50% mai mare).Si chiar daca reusim sa trecem peste aceasta eterna dilema de domeniu’ material ne mai uitam odata peste materialele fotografice publicate de domnitele in cauza si ne intrebam tot mai serios daca nu au nevoie de ajutor medical.

Aceasta postare s-a vrut a fi una libera,dar totusi cred ca ar trebui sa redeschid “The Age of Stupid”.

joi, 11 aprilie 2013

In the mind of a Bully


In urma unui e-mail primit la doua zile de la publicarea postarii mai jos mentionate,m-am decis sa duc lupta cu acest fenomen nociv international la un nivel ceva mai inalt,o singura postare nefiind de ajuns in fata nevoilor a sute de mii de copii/adolescenti si,pentru prima data de cand figurez in baza de date Facebook,ma voi folosii intr-un mod cu adevarat inteligent de contul meu.
Denumita "In the mind of a Bully",pagina formata astazi la prima ora incearca cat mai mult sa fie alaturi de persoanele care nu reusesc sa treaca de pragul in care se lase tarate prin mizeria care nu le apartine,povesti adevarate prezentate fara a fi modificate in vreun fel si exeperiente asemanatoare,incercam sa facem dintr-un loc care a distrus zeci de mii de vieti,o alinare pentru cei care inca mai lupta.Incercam sa intram in mintea atacatorilor si sa intelegem ca,la randul lor ei sunt victime ale propriei ratiuni sau vieti si ca nu merita frica ci mila noastra.Si cum orice "fenomen",oricat de nociv ar fi el are si un anti-fenomen,In the mind of a Bully vine ca un loc foarte aproape de sectiunea de mesaje,foarte aproape de notificarile acre anunta un nou comentariu jignitor la adresa ta,vine ca un loc populat in cel mai scurt timp(sper eu)de persoane care te vor ajuta sa intri in mintea atacatorului tau,sa scapi de frica,sa intelegi ca uneori este bine sa lovesti inapoi si ca nu esti cu nimic mai prejos de o persoana care are nevoie violenta atat verbala cat si fizica pentru a atrage atentia celor din jur.

Textul ce urmeaza isi are locul aici pentru ca nu vreau sa simt ca fac postari mai scurte si numeroase doar pentru a umple golul lasat de saptamana care a trecut.Postarea se bazeaza pe anuntul noii pagini de pe Facebook iar randurile ce urmeaza se vor regasii si acolo in cel mai scurt timp dupa ce va veti adapta si la acel format lafel cu a-ti scapat si de migrene privind limbutele minute in sir.

Am realizat dupa postarea legata de cyberbullyin si nu numai, http://warandriot.blogspot.ro/2013/03/nu-devenii-un-bullynu-esti-coolemani.html ca,asa cum mesajele de acest gen facute publice sau trimise pe privat unor persoane prin intermediul retelelor de socializare pot distruge vieti,ambitii,orgolii si vise,un mesaj transmis promt,cu subiect si predicat la momentul potrivit poate schimba de asemenea cu totul situatia.Cu atat situatia victimei cat si a atacatorului,care,la un moment dat,la randul sau va devenii atacat.
Cazurile de acest gen au devenit sociale si,mediatizate cu ajutorul televiziunilor si a Internetului(ironic in cazurile de cyberbullying),majoritatea industriilor de entertainmemt au ajuns sa priveasca dramele unor familii ca pe niste surse de bani,la celalt capat fiind campaniile umanitare in care apar "staruri" internationale care vorbesc despre asta fara a avea vreo legatura directa cu fenomenul.La celalat capat se afla persoanele publice care chiar s-au lovit de aceste piedici de-a lungul copilariei/vietii,un numar foarte mare de "celebritati" iesind la rampa si spunandu-si deschis povestea,care,se aseamana cu a multora dintre victime.
Acum nu stiu cat la suta este solidaritate si compasiune si cat la suta este dorinta de a mai face cateva mii de dolari in plus,dar aparitiile in emisiunile de maxima audienta cu o canapea si o prezentatoare si single-urile pe aceasta tema care s-au vandut in sute de mii de exemplare pe diferitele site-uri de unde poti "cumpara muzica" au aparut ca ciupercile dupa ploaie si oricat de evidenta ar fi dorinta "persoanelor publice" de a scoate dolari si din piatra seaca,emotia evidenta care se observa atunci cand vorbesc despre povestile lor de viata si versurile in care se regasesc majoritatea vctimelor din intreaga lume chiar ajuta,mai ales pe cei care refuza sa inteleaga cum functioneaza industria muzicala,un cuvant de alinare venit din partea artistului favorit,si culmea,care sa se potriveasca exact emotiilor pe care le simti atunci iti poate schimba cu totul starea de spirit pe o perioada indelungata.

Am hotarat impreuna cu omuletul verde care imi umbla frenetic pe creier si imi dicteaza actiunile viitoare de orice fel,ca aceste exemple sa fie publicate pe pagina de Facebook mentionata in repetate randuri de-a lungul postarii.

https://www.facebook.com/InTheMindOfABully

sâmbătă, 30 martie 2013

Fenomenul like-urilor primite pe fundite si ochi frumosi sau cum sa devii celebru in timp ce nimeni nu te cunoaste




Cred ca a trecut un an de cand mi-am luat inima in dinti si am acceptat Facebook-ul ca pe un mod de promovare numai bun pentru blog si chiar daca mi-am mentiunt promisiunea facuta de propria persoana de a nu petrece mai mult timp decat cel necesar pentru verificarea stasticilor pe reteaua de socializare mai sus mentionata,atat cat a fost mi-a ajuns pentru a-mi da seama de ce numesc unii Facebook-ul "nociv"(printre care si eu,simplul fapt ca a devenit popular intr-un timp atat de scurt fara a oferii nimic palpabil sau de folos era cel putin dubios).Nu am vrut sa gasesc decat un alt mod de promovare pentru blog si nu sa fiu invdata de cereri fara rost pentru diferite jocuri sau de prietenie din partea unor persoane care traiasc in celalalt capat al lumii,lucuri la care m-am adaptat si pe care le-am primit ca atara,dar cu un lucru nu ma pot obisnui si nu o voi face niciodata;paginile pe Facebook.
Mi se pare normal,atat cat ai un domeniu de activitate cu "fani" sau un site pe care in manageriezi in mod curent si cu material de calitate sa doresti sa ti-l promovezi prin toate mijloacele posibile,dar paginile de Facebook cu un content numai bun de servit copiilor de 12 ani cu cont pe aceasta retea de socializare(sau oricare alta)care lucreaza la "Mama si tata acasa" sau la "Sex,droguri si ciocolata" si singura realizare pe plan profesional cu care se pot mandri este gradinita si aia presarata cu multe buline negre s-au inmultit vertiginos in ultima vreme si numarul de like-uri crescand in medie cu 200-500 pe zi pentru...absolut nimic.
M-am adaptat fenomenului "Bianca Dragusanu" pe toate posturile TV si am inceput sa foloesesc cutia cu imagini colorate doar pe post de suport de praf,am reusit sa trec auditiv relativ usor peste toate senzatille care au aparut peste noapte si toate fenomenele promovate pana peste poate de un Internet condus de oameni din ce in ce mai prost ca Harlem Shake sau Gangman Style m-am lasat rece,dar auto-transformarea unor copile de bani gata de 13 ani care "posteaza" de pe McBook-ul tocmai achizitionat de "tati" in "redactori" ma jigneste atat pe mine cat si domeniul in care activez de aproape doi ani jumate.
Doar daca te chinui sa faci articole de calitate si ai o documentare amanuntita chiar si de cateva zile pentru o singura postare pe care ai un numar maxim de 25 de vizualizari in timp de respectivele(de cele mai multe ori sunt fete)primesc 550 de like-uri la o imagine in care ni se prezinta o alta duduie neterminate ale carei oase gata sa-i patrunda pielea se impletesc senzational cu citatul profund despre viata,dragoste sau sinucidere din partea de sus a acesteia.
Cu siguranta v-au aparut la "sugestii" aceste specimene dezvoltate cu hormoni de crestere de catre mama si tata care le finanteaza ca fiind talentate in "ale scrisului"(nu scriu absolut nimic),pagini cu denumiri precum "Rahat cu pufarine" sau "Trag pe nas rahat tocat cu sclipici" care de cele mai multe ori sunt trecute la "persoane publice" si imaginea de profil exemplifica alti doi neterminati in timp ce cred ca si-o trag sau un celebru bot de rata(si asta cu "botul" de rata cred ca a fost inventata tot de specimenele care il poarta,rata avand cioc),asezonandu-si  numele paginii cu inimioare,o alternare de litere mari/mici,punctulete,ghilimele sau semne de punctuatie care formeaza diferite "fete".
Stiu ca nu merita atentia mea sau a oricarei alte persoane cu un gram de materie cenusie si ca orice reclama,atat negativa cat si pozitiva tot reclama este,dar vreau sa va intreb pe voi,cititorii mei care,impreuna cu mine de aproape 2 ani jumatate am reusit sa strangem un numar de vizualizari care reprezinta dublul numarului de like-uri primit de astfel de pagini in doar 2 luni;De ce primesc credit astfel de pagini?De ce primeste credit un material care a mai fost postat deja de 56 de ori pe alte 56 de site-uri diferite ca si cum ar fi original si de ce munca adevarata nu mai este apreciata in favoarea unei imagini cu un subiect demn de mintea lor postata undeva la un intreval de doua saptamani?

Astept un raspuns cat de cat favorabil si va rog,luati-ma incet,eu nu am tras rahat tocat cu sclipici pe nas,deci nu pot inteleg o propozitie de genul unui citat profund.Daca ati pune si o imagine ajutatoare cu un copil de care parintii si-au batut joc si l-au imbracat dupa "ultima moda" obligandu-l sa faca ciocul de rata sau/si sa arate semnul pacii in nestirea varstei,as fi mai mult decat recunoscatoare.

Pana la alte insemnari,Va BeSk MuLt MuLt dHe Thot!:X:***:X

Nu mi-a iesit,nu?Eh,asta e...nu toti avem "talent la scris".

vineri, 15 martie 2013

Nu devenii un "bully",nu esti cool,emani nevoia de intelegere pe care nu o vei gasi lovind in altii


Mi s-a reprosat de multe ori ca stau prea mult pe internet,si nu doar din partea mamei.Am fost numita "internaut",termen asociat de patura care nu sta sa analizeze nimic inainte de a vorbi sau a percepe ca fiind definitia unei persoane care petrece mult timp pe calculator,motiv nefiind unul foarte important.Mi s-au adresat intrebari intr-un limbaj specific persoanelor care li s-a schimbat reteta si raspunsurile ar fi trebuit sa se gaseasca pe anumite site-uri "populare" pe care daca nu ai cont si o activtate cel putin zilnica,ai stat degeaba pe internet.Vad pagini create de mai putin de 5 zile pe Facebook pe care se gasesc 3 poze cu una in izmene cu steagul Americii sau cu doi copii de maxim 12 ani care se saruta si 3 statusuri absolut inepte,pagina cu peste 20.000 de like-uri si cu ideea ca administratorul acesteia este mare jurnalist.Vad persoane care au uitat cum miros gazele de esapament si prefera sa planteze castraveti pe Facebook,persoane cu peste 4.000 de prieteni,unii chiar si din Venezuela,persoane care uita cum se simte viata dar stiu perfect cum si unde se afla fiecare optiune de pe contul lor de Facebook.Diferenta dintre a"sta pe internet" si a "traii pe internet" este una imensa si nu ma astept de la persoane care rup chat-ul in doua cu discutii de genul "Ftha tu ai vzt ce sia luat aia?",acelasi subiect fiind pe ordinea zilei si expus atat pe Facebook cat si in fata blocului pe banca in timp ce cojile de seminte de floare soarelui lovesc timid imitatia Louis Vuitton de care stie tot cartierul.

Mai las 20 de secunde timp de asimilare persoanelor care nu au inghitit foarte bine randurile de mai sus si daca au nevoie de o palma peste spate pentru a intelege diferenta dintre "stat pe internet" si "trait pe internet",mai bine inchid pagina care le ocupa spatiu degeaba inainte de a-si cobori ochii peste randurile ce urmeaza.

Nu mai este de mult la stadiul de discutie ci de fapt ca internetul,ca un intreg a pus monopol pe vietile noastre,chiar daca o parte din noi fac lucruri folositoare in timp ce tasteaza,iar unii prefera sa mute barfa de pe banca pe Facebook si...de multe ori sa o faca publica,75% din adolescentii care fac parte din "ultima generatie" trecand prin fenomenul numit "Cyberbully-ing".Dar haideti sa definim mai intai un "bully"(mi-am permis o definitie proprie);Persoana de varsta apropiata cu victima care,incurajat de dorinta de popularitate asociata gresit cu "intelegerea" si de un grup de persoane care devin si ei la randul lor "bulies",ataca victima atat fizic cat si verbal.
Unora le este greu sa admita ca "barfa",un cuvant asociat mai mereu cu mahalaua face parte din esenta noastra ca oameni si ne mananca creierul mic daca nu aflam ce a facut X sau Y,motivele fiind de cele mai multe ori curiozitatea,compasiunea sau nevoia de a vorbi cu eul din noi si a putea spune "Da,ma,am facut-o mai bine ca X.",de cele mai multe ori spunand "Da,ma,X a facut-o mai prost ca mine.".Ei bine,barfa,atunci cand este dusa la un alt nivel si publicata sub anonimat,folosind insa nume reale poate duce chiar la vieti distruse si traume pe viata.

Cand eram in al doilea semestru din clasa a 8-a,adica acum un an,printre adolescentii din Bacau a explodat o bomba care le-ar fi putut distruge statutul de "smecheri","smecherie" aparata cu inventatul si frnizatul barfelor neadavarate si "inflorite" inainte sa fie lansat ceva despre ei,toate acestea fiind trimise unui anonim si postate tot sub forma de anonimat.Pe Facebook avea sa fie creata o pagina in cadrul careia oricine(sub stigmatul anonimatului) trimitea mesaje pe privat proprietarului acesteia a carei identitate era necunoscuta.Nu voi da nici numele paginii si nici numele persoanelor care au aparut acolo,pagina fiind inchisa o perioada in urma raporturilor trimise probabil de aceleasi persoane care si-au vazut numele in postari de genul "X a fost vazuta cu Y in mall.Cum ramane cu Z?" sau "X a intrat in blocul ei cu Z si Y si au iesit dupa 2 ore.Acum inteleg de unde are bani pentru "hainele de firma" cu care se da mare." si care a si dat like la acestea.
Incercand sa salveze aparentele au lasat comentarii cu emoticoane zambitoare sau fraze scrise corect in care incercau sa justifice cele expuse mai sus sau din contra sa spuna ca nu este treaba nimanui.In tot acest timp,genul acesta de pagini se inmultesc ca melcii dupa ploaie si primesc comentarii ca "Bravo!" sau "Ne-au lipsit barfele tale.".
Ok,poate chiar asa e,poate persoana din spatele celuilalt ecran chiar il inseala pe Z cu Y,sau invers sau cu oricine altcineva,dar nu e treaba ta.Nu e treaba ta si mai mult nu e treaba unui anonim de a filtra barfe iar mai apoi a le publica ca fiind adevarate iar atata timp cat problema te priveste personal,mai bine du-te si dai una peste fata decat sa-i publici viata pe intreg internetul fara ca macar sa stii adevarata poveste.

Am vrut ca postarea sa fie una distre Cyberbully-ing exclusiv,dar subiectul este atat de des inalnit,modelul de mai sus fiind unul usor de hartuire pe internet si totusi al naibii de nociv.L-am dat pe acesta pentru ca am fost in mijlocul lui,am simtit si eu ecoul loviturilor date de altii si tot acolo am fost cand isi verificau facebook-ul din doua in doua minute pentru a vede daca a mai aparut ceva nou despre ei.

Un "bully" in general emana o nevoie disperata de atentie,striga cat poate de tare "sunt aici" atacandu-i pe altii si sperand ca durerea vorbelor sau pumnilor plasati strategic pentru suferinta maxima va acoperii durerea lui pe care o ascunde astfel.Poti lovii azi,maine,un an,poate chiar toata viata,sub diferite forme si la diferite varste,dar ve fi nevoit sa iti bandajezi pumnul la un moment dat,vei ramane fara replici usturatoare si vei inceta a mai cauta porecle persoanelor din jur,te vei satura sa le judeci si,pana cand iti dai bandajul jos,persoanele peste care ai trecut au ramas cu o urma care nu mai poate fi stearga.Incearca sa vorbesti,nu sa lovesti,nimeni nu te va auzii si la un moment dat vei fi inlaturat chiar si de "publicul" care striga "Bine ba!" din spatele tau atunci cand cineva este trantit la pamant.Va pleca si el intr-o zi,vei ramane singur,nu vei mai avea sustinatori si dorinta de a cauta victime va disparea si ea si abia atunci vei suferii consecintele si vei traii intr-o dorinta si mai disperata de a fi ascultat.
Nici nu indrazni sa crezi ca daca ataci esti dominator,poti avea 2 minute de dominatie,atat cat persoana isi revine la pamant din lovitura si suporta acolo durerea,dar raspunsurile vor venii mai tarziu si le vei simtii intr-un timp mult mai indelungat.Ar putea si ei sa manjeasca cu rahat,pot si ei sa loveasca dar cuvinte ca "grasa","tigan","gay","handicapat" pot schimba anumite persoane pe viata si le pot traumatiza,intreg viitorul fiind o aparare continua.Primesti stigmatul de "cool" si te simti pe culmile gloriei cand cineva mult mai slab ca victima iti spune "Esti tare." dupa ce l-ai lasat pe celalalt la pamant si esti un Dumnezeu in scoala/gasca/cartierul tau,toata lumea de cunoaste drept "smecher" si nu ai da statutul asta nici macar pe vizitele periodice la politie.Cu siguranta nu vei inceta sa lovesti pentru ca asa iti maschezi durerea.Iti alegi victime slabe care crezi ca te fac puternic,dar nu realizezi ca mai bine stai si iti lingi ranile decat sa provoci altele.Nu vei trece mai usor peste probleme daca lovesti,atat cu cuvinte cat si fizic,nu devenii un "bully",nu esti cool,emani nevoia de intelegere pe care nu o vei gasi lvind in altii.

sâmbătă, 2 martie 2013

100 like-uri pe Facebook

De mai bine de un an,"o ard" pe Facebook si nu e un lucru cu care ma mandresc.

Si daca am reusit sa va plictisesc doar nu un rand atunci am atins o noua performanta,pe langa cele 100 de like-uri pe care pagina de facebook a blog-ului le poseda cu mandrie si o oarecare incertitudine.Sper sa fie doar paranoia din capul meu,dar,de cabd cu Facebook-ul,o aparenta promovare in plus,vizualizarile s-au injumatatit sau chiar mai rau.Scad in fiecare zi si numarul de vizualizari pe luna a scazut sub 3000,lucru care nu s-a mai intamplat pana acum.Nici macar atunci cand va "invatatam" cum sa va imbracati ca niste "roackeri" ce sunteti(Andreea Rujan inca mai rade de rubrica aia:)))si aveam articole preluate in proportie de 89% de pe Wikipedia nu se intampla asta.Ba mai mult,aveam chiar si 500 de vizualizari pe zi si nu exista postare "necomentata" si daca as primii o explicatie rezonabila pentru toate astea,m-as resemna sau as schimba ceva,mai mult,da' nici macar nu stiu de unde sa incep,atata timp cat nu stiu care e problema nici n-am cum sa pot sa o combat.

Dar ma rog...cica e prilej de bucurie,mandrie,bautura si toate alea.Am 100 de like-uri pe Facebook si va astept sa fiti aici si cand vom sarbatorii 500.

 http://www.facebook.com/pages/WarNRiot/316917028346650?ref=ts&fref=ts

luni, 11 februarie 2013

Marlania la concerte si purtatorii de "joben"

La aproape o saptamana de la experienta traita la Bucuresti(vorbesc despre concertul sustinut de Slash,Myles Kennedy,Todd Kerns,Frank Sidoris si Brent Fitz la Sala Palatului.Folosirea numelui lui Slash exclusiv fiind un alt lucru care ma deranjeaza teribil)am inceput sa comentez mai pe indelete aparitiile asa numitilor "fani".Comportarea romanului de rand cu pretentii de rocker si purtarea absolut groteasca a acestuia in prezenta unei adevarate desfasurari de forte,modul in care se eticheteaza pe Facebook si in caz de diaree,pentru a cita un "clasic" si rapiditatea cu care o pereche de tate diforme daca e sa ma intrebati pe mine deschide chiar si usile culiselor e incredibila.
Incredibila este si fascinatia romanului pentru turma,pentru "raspandirea informatiei" printre cei 30.000(da,stiu ca numarul maxim e de 5000) de prieteni de pe Facebook,Twitter,Hi5,MySpace si toate celelalte retele de socializare pe care pana si matusa-sa de la Pietricica de Jos are cont.

Nu te poti prezenta la un concert de acest gen cu pretentii de om inteligent,principala "scuza" pentru care unii sunt rockeri in ziua de azi este inteligenta si modul "sanatos" in care ii privesc ei pe toti cei din afara cu sictir,gandire ma mult decat diforma,a fi rocker insemnand sa ai idei proprii,preferinte proprii,creier propriu si niciun pic de spririt de turma.Dupa cum ziceam,nu te poti prezenta la un acest gen de eveniment cu ideea principala de a te poza cu scena ocupata de sunetisti.Nu poti folosii zambetul de "Te rog nu-mi da un pumn in gura!" in fata paznicilor doar pentru a ajunge sa stai cu partea dorsala pe marginea scenei goale la pauza dinaintea concertului doar pentru a avea o poza la care poti adauga ca descriere "Mai aproape de Slash" sau "La cateva minute/metri de Slash" si o eticheta tampa,trecand la loc pagina oficiala a evenimentului care pana la urma e...eveniment,nu loc.La fel de bine nu poti purta un joben de dimensiunile organului sexual din dotare pe varful capului si sa ai pretentia de a arata cel putin decent,autentic fiind un cuvant pe care,in cazul de fata,urechile tale refuza sa-l auda.Nu arati ca Slash daca porti o palarie luata din bazar cum nu arati ca Alice Cooper daca abuzezi de conturul de ochi al maicatii asa cum nu esti rocker daca te aflii in primul rand la un concert de acest gen ci daca il intelegi.

Judecand dupa copiii de bani gata din primul rand care i-au bagat sub nas tigai(tablete) tot concertul lui Myles,parerea lor despre "fanii" muzicii bune din Romania si viitorul acesteia e mai mult decat denaturata.
Din nou,nu voi intelege niciodata de ce simt unii nevoia sa vina la un concert ca la muzeu,sau singura miscare pe care o fac sa fie un eventual scarpinat in fund daca simt nevoia.Am avut nenumarate experiente de acest gen si,pe langa fanii adevarati si specimenele care au nevoie de etichetare pe Facebook si mana libera si plina de bani de la parintii,la orice concert de acest gen vei intalnii acea patura care prefera sa nu schiteze nici un gest,in cazul de fata,ridicatul in picioare fiind singurul efort fizic depus pentru artistii care slabes doua kilograme pentru a face un fata lor un show de zile mari.

La polul opus,insa,se afla copilele decoltate pana la buric care,"nimeni nu stie cum" au ajuns in "Loja oficiala",margina acesteia devenind verde de la cat au frecat-o cu gura si push-ul de la sutien in speranta ca Todd va mai intoarce inca odata capul spre ele spunandu-le ceva intr-o limba a carei prezenta in programa scoala li se pare de prisos.Trebuie sa fii ipocita mai ales ca fata sa spui ca nu ti-ai dori sa atragi atentia artistului favorit sau unui artist rock de renume in general.Ok,inteleg ca vrei ca toti sa se uite la tine pentru inteligenta,amuzament,spirit de observatie sau orice altceva ti-a mai pus Sfantu' Duh la cutia cu "lucruri bune" da' pana sa ajungi sa schitezi un gest sau sa scoti doua cuvinte din care reiese daca ai sau nu materie cenusie,fizicul este primul care "sare" in fata si orice artist plecat in turneu va fi in cautare de "groupies"(de data asta si-au cam luat teapa,probabil lozinca conform careia "In Romania se gasesc cele mai frumoase femei" se aplica doar in reclamele la branza de vaca,"femeile frumoase" fiind plasate undeva pe campurile mioritice printre ugerele vacilor si turmele de oi,tonele de fond de ten care incearca din rasputeri sa ascunda un ten pe care s-au dat bataliile dintre turci si romani,o conformatie asemanatoare cu a unei noptiere,un machiaj absolut ingrozitor si niste gheare mai mari ca penele de chitara fiind orice dar nu mentiuni aferente cuvantului "frumos",acesta fiind prototipul standard de posesoare a varstei legale prezente la concert)da' sa te admire persoana respectiva pentru eventualul fizic placut pe care il posezi si sa te spanzuri tu deasupra unei bare pozitionate relativ sus(numiti-ma sadica,da' as fi ras mai mult sau mai putin infundat daca una din copilele de maxim 15 ani in cauza ar fi picat direct in cap)tragand cu disperare de o carpa si asa decoltata pe care o "porti" pentru a-ti scoate in evidenta "calitatile" pe care nu crezi ca le ai,e deja penibil.
Sa mai zic inca odata de blonda lesinata care a lins toate usile si "ecusoanele" celor din staff pentru a incerca sa ajunga in culise?Nu cred ca mai e nevoie,oricum e o imagine care merita vazuta de orice potentiala actrita porno.

Copii,prezenta la un concert de acest gen nu va face "rockeri",intelegerea acestuia va mai ridica respectul de sine cu un nivel iar etichetarea alaturi de oamenii de la paza din fata scenei va arunca din nou in rahatul de care tocmai incercati sa va scuturati.

luni, 23 ianuarie 2012

Rock N'Roll Theatre(AnaisC. & Andreea McKagan):

Intr-un timp de rastriste pe un teritoriu minat,2 creiere din prima linie de front impotriva prostiei,AnaisC. si Andreea McKagan si-au unit potentialul si dragostea pentru muzica buna si au creeat un loc sigur,o fortareata impenetrabila prin zidurile careia elementele de baza ale societatii(vulgaritatea,prostia si batjocura)nu trec.Au creeat un loc unde toti cei cu pasiune pentru muzica buna,creierul cat de cat functional,ambitie si inversunare pot spune ca se simt bine.

Sunt cuvintele intelepte pe care a trebuit sa le creez intr-un timp limita pentru a putea creea o pagina de Facebook cu o descriere favorabila pentru cel mai nou proiect al meu(al nostru).

Initial pornind de la o idee fara inceput si sfarsit pentru o noua rubrica,o chestie in 3,unul din cei 3 a cazut si am ramas doar noi,fetele.Ca deh...femeile se dezvolta intelectual mai rapid si,deci lucreaza mult mai bine impreuna.Si cum o idee nu vine niciodata singura,am zis sa transformam toata chestia intr-un blog nou,un blog in 2,primul blog din cele 12 care le-am avut pana acum in acre lucrez cu cineva si sper ca spiritul meu de echipa sa functioneze macar de aceasta data.

Nu stim exact ce va fi,stim doar ca il vrem cat mai mare,vrem o chestie care sa poata fi comparta cu WarN'Riot sau Real Music Zone si sa ma mandresc si eu ca am putut face o echipa care sa duca la un rezultat macar odata in viata,lauda departe de a fii adevarata pana la momentul de fata,totul are un inceput.

Am inceput aseara si pana in aceasta dimineata se pare ca este cat de cat gata,cel putin primele idei,avem un design,avem un fundal arhi-modificat(ne-a luat vreo 2 ore sa ne ocupam doar de asta),un favicon care urmeaza sa fie schimbat cu acel vinil care poate fi vazut si pe Facebook,o reclama favorabila pe unul din principalele bloguri ale uneia dintre autoare(urmeaza sa faca asta si Andreea) si pare promitator.Si WarN'Riot a pornit din nimic,aveam limbute si un vis si a ajuns la aproape 80.000 asa ca nu ma pot plange.

Nu stim exact ce vom face dar stim ce vrem(cel putin ce vreau eu):Sa imi demonstrez ca pot lucra in echipa,un nou loc pentru oamenii care stiu ce este muzica buna,o colaborare care a inceput foarte bine si o idee de blog inceputa chiar de ziua Andreei,deci,din start cu potential.Initial voiam o "enciclopedie" in care sa vorbim doar despre cele mai importante evenimente rock de'a lungul anilor,genuri,decade,artisti etc... dar acum e ceva mai mare,e deja un blog,e blogul nostru.
Right,Watson?

Bine inteles,pentru a putea face aceasta noua portita de scapare sa functioneze avem nevoie de voi,cum ati facut si pana acum pe WN'R sau RMZ,cum ati stiut sa apreciati in doua parti ceea ce am scris,o puteti face in aceeasi loc pentru ca,de azi vesnica indragostita Mrs.McKagan si (permit sa imi pun si eu un pseudonim) Inversunata AnaisC. au blog impreuna si la naiba,imi place ideea!

Fara alte introduceri,va invitam pe blogul nostru,Rock N'Roll Theatre care promite sa aiba cat mai multe postari coerente,texte originale si nebunia cu care v-am obisnuit amandoua pana acum.

Si inca ceva(probabil mai important decat tot ce am scris pana acum in aceasta postare):Un blog nou inseamna un nou inceput dar nu si un sfarsit pentru ceea ce faceam pana acum,pot sa va asigur(si din partea Andreei)ca WN'R si RMZ vor continua la fel ca pana acum,cu rubricile cu acre v-am obisnuit(pe care le vom pastra aici,nu le vom transpune acolo),cu top'uri,postari libere si expresii proprii.
Pe Rock N'Roll Theatre va fi altceva,ceva nou,inovator,ceva in echipa si din 2 creiere nu poate iesi decat ceva mare:

www.RockAndRollTheatre.blogspot.com

http://www.facebook.com/pages/Rock-NRoll-Theatre/306225029428552?sk=wall

Si...bine inteles,voi fiind cei mai importanti trebuie sa va intrebam(momentan doar eu)ce parere aveti de acest nou proiect:

1.Ce parere aveti despre noul blog?
2.Se va ridica la inaltimea celor 2 cu care v-am obisnuit,WN'R si RMZ?
3.Credeti ca voi putea lucra in echipa(Watson,I swear I'll try)?:)

duminică, 22 ianuarie 2012

SOC!Mi-am facut Facebook

Ingrozitor pentru respectul de sine dar benefic pentru blog.
Sau nu...'om vedea.Dupa o lunga discutie despre rubrici noi,ziua ei si inceputurile universului cu Mrs. McKagan(inca odata la multi ani!) mi-a aratat noua pagina de Facebook pentru Real Music Zone,moment in care mi-am dat seama ca poate fii un prilej excelent pentru a aduna cat mai multe persoane interesate de ceea ce facem noi aici.
Ok,o putem numii reclama,dar avand in vedere ca nu imi iese nici cea mai nesemnificativa leafa de pe urma "blogaritului"(nu ca m-as plange) pot spune ca o fac din devotament fata de muzica buna si lucrurile care merita apreciate.
Nu voi devenii obsedata,nu imi voi muta viata din cea reala in cea virtuala si cu siguranta nu voi ignora blogul si nici pe voi,voi continua la fel ca pana acum,mai activ(sper).

Pana una alta,trecand peste toate neplacerile mele legate de Facebook pana la urma tot oamenii care au facut ecva mai mult din el decat o retea de socializare sunt "de vina" asa ca,pentru binele blogului,de azi am si eu si WarN'Riot pagina de Facebook(si nu pot spune neaparat ca ma mandresc cu asta).

Pagina mea(Anais Cesarotto):

http://www.facebook.com/profile.php?id=100003356747818&sk=wall

Pagina blogului(WarN'Riot):

http://www.facebook.com/pages/WarNRiot/316917028346650?sk=wall