Happy Birthday,Mrs. McKagan!

Asta pentru a primii un prim cadou,evolutia de la Tanti la Mrs. .
Ei bine da,chiar daca am diferite gauri inmemorie si gandire in general azi mi-am amintit de primul eveniment important al anului(pe langa anuntul venirii trupei Megadeth la OST Fest),implinirea a 14 ani de viata si supravietuire crancena a unuia dintre razboinicii pe prima linie de pe aici,a noastra mult iubita si vesnic indragostita,Andreea McKagan.
Posesoarea Real Music Zone,una dintre primele cititoare fidele ale mele si una dintre primele surse de inspiratie pentru majoritatea postarilor.Ce-mi mai place sa fac cate o postare cu Duff McKagan in care eventual sa apara si cate o poza cu el la bustul gol...doar la gandul ca ii fac ziua putin mai frumoasa.
Acestea fiind spuse,eu,cel mai nepotrivit am pentru texte siropoase,ma retrag cu un umil "La multi ani!" si cu ndemnul sincer de a continua munca care,nu-i asa,ne tine pe toti(sau cel putin pe noi doua in viata).



Happy f*ckin' birthday!

De un an suntem impreuna.La multi ani,WarN'Riot!

Ei bine,da,acum 1 an,pe 29 Decembrie 2010 faceam prima postare pe acest blog,cel cu numarul 12,sigurul care a tinut,a facut aproape 75.000 vizualizari,numara 370 postari si a bucurat pe multi cu muzica buna,tot felul de detalii din viata starurilor sau un simplu gand umil si modest despre lumea de azi.
Am facut multe intr-un an,am ras,am adus faima idiotilor anonimi,am celebrat muzica buna si creatorii ei,ne-am adus aminte de vremurile de aur si am realizat ceva maret pe plan personal,fiecare dintre voi care si-a exprimat parerea la una din postarile mele intr-un mod mai placut sau nu,m-a facut sa realizez ca conteaza.
M-a facut sa realizez ca din cei aproape 75.000 de nebuni care imi citesc mie aberatiile sunt acei cativa care au inteles ce vreau sa fac,care sunt in stare sa iasa in fata si sa spuna ca sunt diferiti,si probabil m-am inflacarat in anul acesta mai mult decat am fauct(si o voi face)toata viata,acest blog fiind (unicul si cel mai la indemana) prilej de a-mi impartasii gandurile care am vazut ca au avut un feedback enorm si ca pentru voi au contat ceva,probabil la fel de mult cat au contat pentru mine.
Am incercat sa pastrez o linie constanta a evenimentelor pe blog,am incercat sa scriu in fiecare zi,din pacate nu s-a putut,acesta fiind motivul pentru care am vrut sa "angajez" pe cineva pentru a ma ajuta,dupa cativa pretendenti si o cautare mai amanuntita mi-am dat seama ca nu merita si am preferat sa ramana mai putine postari dar in stilul cu care deja v-ati obisnuit.

Vreau sa multumesc tuturor cititorilor,in mod special celora care au iesit in fata cu un comentariu,care si-au exprimat parerea in stilul propiu si inconfundabil in legatura cu ceea ce am scris eu,si oricat mi-ar displace modul in care involueaza omenirea de cand cu tehnologia avansata,pot spune ca acest blog a insemnat cel mai mare lucru pe care l-am facum pana acum si ca pe voi,cei care va intalnit cu gandurile mele brute exprimate in mod regulat si le percepeti caatare ati devenit in scurt timp cu adevarat prietenii mei,desi nu va cunosc personal,nici voi pe mine(unii) imi pot da seama ca suntem compatibili pe unda intelectuala,creativa,cel putin,celelalte vin de la sine.
Am gasit cu ajutorul acestui blog,facut intr-un moment de pauza de la lumea de afara,care,personal,ma sperie cand eram abia la inceputul calatoriei prin muzica buna,stiam 3 melodii din repertoriul trupelor ce au format rock'ul si credeam ca Ozzy Osbourne este solistul Led Zeppelin,am crescut si invatat odata cu acest blog,si pe masura ce am evoluat eu,a evoluat si cultura mea muzicala,minuscula in momentul de icepere a acestuia,dar am fost convinsa si foarte determinata,am jurat ca voi atinge milionul si asa va fi,iar acum sa vad unii din "colegii mei de breasla" ca imi spun cum ca eu am fost sursa de inspiratia cand s-au gandit sa creeze un blog,de ce sa nu spun ca ma umflu rau de tot in pene,dar imi revin si ma uit la toti cei din jurul meu(nu multi,da rai),o familie(virtuala,pentru mine e ceva mai mult)dar indestructibila,cei care au fost de la inceput sau care au evoluat in timp,unii au descoperit acest loc sfant(mdea...)abia acum,dupa un an,altii mi-au fost aproape inca din primele zile ,nu conteaza,toti ati contribuit la nebunia asta si va multumesc!
Vreau sa-i multumesc lui schioposaurus pentru comentariul lasat la prima postare de pe blog in care ii ura "La multi ani!",recunoscand cu rusine ca habar n-aveam ca acum un an,pe data de 29 Decembrie 2010 a luam nastere acest blog,un moment cu adevarat magic.Totul a trecut pe langa mine cu viteza luminii,nu stiu ce am facut tot acest an care a trecut,dar stiu ca am facut aceasta nebunie si sunt al naibii de mandra.
Nu stiam ca va devenii ceea ce a devenit,nu stiam ca va dura mai mult de 2 zile si cu siguranta nu credeam ca vom ajunge la aproape 400 postari.
WarN'Riot creste,lupta cu forte proaspete si cu cei deja ajunsi veterani impotriva prostiei,o face cu mai multa inversunare pe zi ce trece si imi place la nebunie.Probabil o vom face diferit,probabil voi schimba design'ul,probabil voi adauga rubrici noi si cu siguranta vor veni mai multi in lupta aceasta continua,dar cu siguranta eu,si "limbutele" vom ramane aceleasi.Asa cum am inceput,asa termin,logo'ul Rolling Stones a devenit printr-o adoptie stranie si logo'ul acestui blog si imi place,imi place mult.Cu siguranta in noul an(nu calendaristic,ci de revolutie)vor intervenii idei noi,dar fie ca va place sau nu eu raman singurul creier care isi va lasa ideile si litere pe acest blog muuulta vreme de aici inainte.

In incheiere tin sa va mai multumesc odata pentru sprijinul,suturile in fund mai mult decat motivationale,ideile si simpla voastra prezenta pe acest blog,fara de care nu a-si fi putut merge mai departe,sper sa fiti aici si anul viitor,si peste 10,eu stiu sigur ca voi si orice imi va fi rezervat in viata,voi lasa un mic spatiu pentru psiunea mea,portalu catre muzica buna si lumea care stie sa aprecieze ce este de apreciat,sper sa fiti aici si cand vom atinge milionul pentru ca fara voi aceasta performanta nu ar fi posibila.

Si-a sarbatorit ziua pe pamant romanesc!La multi ani,Richie!

Dupa cum bine stiti(si poate unii din voi si trait)aseara s-a consumat cel mai asteptat eveniment muzical al anului.Bon Jovi a trecut si pe la noi si au facut un show de exceptie,spectacol pe care unii nu il pot sustine nici la 20 de ani ei au demonstrat ca au batut varsta si au dat ce au avut mai bun in peste 3 ore de concert superb.Richie,al mai stralucitor dintre toti a fost de asemenea in forma maxima si daca memoria nu ma inseala trupa a stat pe taram romanesc pana azi in jurul pranzului deci au avut ocazia de ai spune "Happy Birthday!" in tarisoara noastra scumpa si draga(vezi sa nu).Si daca planul lui Maverick a functionat,ceea ce nu cred ca ar fi zis astia ceva pe la stiri se face ca i-au cantat "La multi ani!"Aaa ba nu,uite ca a mers ,acum vad o stire:))...anyway eu il astept cu filmarile si pana isi revine din extazul total il sarbatorim si noi cum se cuvine pe unul dintre cei mai mari chitaristi,Richie Sambora.
Richard "Stephen" Sambora s-a nascut pe 11 Iulie 1959 in Perth Amboy,New Jersey si are gene italiene si poloneze,mama sa fiind o secretara si tatal sau lucrand intr-o fabrica,micul Richie nu a avut prea multe legaturi cu muzica in familie si nimeni nu l-a indreptat catre chitara si a facut-o el singur fiind influentat de nume ca Jimi Hendrix,Joe Perry,Eric Clapton sau George Harrison si prima data cantat pe o chitara classica.
A dat auditii pentru trupe precum Poison sau KISS dar nu a fost acceptat si a intrat in trupa Message si a continuat sa cante in diferite cluburi.Intr-o seara Jon era acolo,l-a auzit pe Richie si dupa concert a tinut sa il intalneasca ,aceasta intalnire l-a adus pe Richie in Bon Jovi in locul lui Dave Sabo,chitaristul original.Richie este cunoscut si pentru vocea s-a extraordinara in cantecele "I'll be there for you","Whanted dead or alive" si "Livin' on a prayer" aceasta fiind pusa foarte bine in valoare.Dupa succesul inregistrat cu "Slippery When Wet",din '86 trupa a avut un numar mare de probleme si intre anii '90-'92 au ajuns intr-un colaps de nedescris fiind aproape de a se destrama,poveste "disecata" in VH1 Behind The Music:Bon Jovi.In '92 au lansat Keep the faith,au continuat cu hit-urile "Always","It's my life" in '02 si dupa anii 2000 cu "Have a nice day" trupa a fost mai in froma ca oricand si parca sunt de nedespartit.
In anii '80 modele cele mai folosite au fost Kramer,Jackson si Charvel,a continuat cu mai multe modele Les Paul,Fender si modelul sau favorit de chiatra acustica,Martin.
In 2001 a contribuit alaturi de Steven Tyler pe albumul de debut a lui Pink,Missundaztood a melodia Misery iar pe 18 Iunie,2009 a fost introdus alaturi de Jon in Songwriters Hall of Fame.
S-a casatorit cu Heather Locklear pe 17 Decembrie,1994 in Paris iar Ava Elizabeth s-a nascut pe 4 Octombrie 1997(m-a luat cu o saptamana:))) si au divortat pe 11 Aprilie 2007 iar 9 zile mai tarziu tatal sau a murit de cancer pulmonar.
Dupa toate acestea Richie a inceput sa bea si a fost internat intr-o clinica pe 7 Iunie 2007 si de asemenea a fost arestat in 2008 si riscam sa nu il vedem aseara pe scena din aceeasi cauza.
Oricum ar fi Richie a reusit sa treaca peste si astazi a implinit frumoasa varsta de 52 de ani.
La multi ani,Richie!