Sex,Drugs and Rock N'Roll:Reteta succesului in viziunea celor de la Poison:Un titlu ofensator,o poza ridicol de indecenta si titulatura de album "bun"

In mijlocul anilor '80 Los Angeles devenea prinicpalul punct de atractie a impresarilor cu o viziune bine conturata.
Din ce in ce mai multe trupe de glam metal apareau pe piata si incercau sa creeze genul de muica ce era la moda atunci,de mai marii vremurilor considerata muica comerciala,de pusti doar o alta nebunie trecatoare.
Putine nume au putut razbii atunci,putini baieti imbracati in femeie cu parul mare,pe tocuri si machiati strident au iesit in fata cu acel ceva ce ii diferentia de toti ceilalti care au ramas sa cante in cluburi pentru un pahar de whiskey.
Una dintre acele multe trupe care au supravietuit este Poison,un sound in general comun,nimic special la ei,la fel ca toti ceilalti,criteriile generale in anii '84-'85 cand ei abia gustau din succes.
Nu se diferentiau cu nimic,nici nu voiau asta,erau convinsi ca acel look specific vremii vindea,desi erau altii 10.000 de artisti in devenire facuti dupa acelasi standard,ca multe alte trupe ce au razbit au vrut sa ramana asa.
Au lansat primul album cu mare tam-tam si o coperta care inca mai trezeste anumite suspiciuni.Alaturi de Motley Crue sau Twisted Sister,Skid Row si multi altii erau mandri sa poarte haine de femeie,dar nimeni inafara de ei nu au exprimat asta mai bine printr-o coperta de album,unul comun daca stam sa ne gandim mai bine.
Au incercat gustul dulce-amarui al succesului cu Look What the Cat Dragged In,material discografic mult deasupra nivelului decentei si mult deasupra nivelului de intelegere a parintilor din aceea perioada care isi traiau drama vietii vazandusi baietii mai ales imbracati ca idolii lor.
Pozitia mult prea feminina,machiajul in exces si editarea absolut oribila a fotografiei a facut din aceasta ceva greu de imaginat,multi crezand ca va fi un esec total aceasta a devenit incet-incet "miscarea semnatura" a trupei,adeseori fiind comparata cu coperta albumul Shout at the Devil a celor de la Motley Crue sau o parodie ieftina a albumului Let It Be,The Beatles.Oricum ar fi,orice ar fi gandit Browde si Michaels atunci cand au ales aceasta imagine pentru coperta primului album al trupei au facut o miscare inteligenta,singura melodie de pe acesta care avea sa devina hit fiind "Talk dirty to me" si restul instrumentelor,riff'urilor sua a solo'urilor fiind doar un alt pas spre dezastru,fiind primul album trebuia sa fie grandios si daca muzica nu o facea,imaginea trebuia sa vanda.
Si luand in considerare influenta Aerosmith si KISS asupra acestui prim material discografic din repertoriul trupei,majoritatea versurilor erau legate de sex,femei si bautura,celalalte subiecte fiind mult deasupra nivelului acestui prim album.

Dupa primul esec,sau din contra,reusita din cariera a urmat edavrata putere Poison,acel sound care a facut din Open Up and Say...ahh un album de nota 10.
Desi au continuat in aceeasi nota "colorata" cu titlul,coperta si conotatia albumului,acesta este evident superior primului,versurile fiind mult mai diverse,solo'urile mai pline de viata si riff'urile mult mai usor de tinut minte.
Inca nu se stie daca schimbarea producatorului sau experienta dobandita i-a ajutat pe baieti sa evolueze,dar cu siguranta au facut-o,desi au ramas in registrul deja cunoscut cu un titlu format din mai mult de 2 cuvinte,un mesaj bine transmis si o coperta care sa faca sa te gandesti la principalul punct de atractie al trupei,"sex".
Acest album fiind ideea de baza a acestei postari,vreau sa ma baez ceva mai mult pe el,nu neaparat pe melodii ci pe coperta,cu siguranta una dintre cele ma controversate din istoria rock'ului.
Initial am vrut sa fac o postare in care sa detaliez doua coperte de album,Virgin Killer,Scorpions si Open Un and Say...Ahh!Poison,ambele fiind cenzurate,discutate si multa lume ramanand socata dupa ce le privea,dar in final m-am gandit sa vorbesc despre imaginea mai mult decat evidenta a celor de la Poison si modul in acre au castigat faima de inceput nu neparat prin muica ci prin propiul si controversatul stil.
Trecand peste faptul ca albumul in sine este o capodopera,desi coperta are conotatii sexuale evidente pe el putem gasi balade calsice ca "Every Rose Has Its Thorn" si putem spune ca a "concurat" cu albume ca Slippery When Wet,Bon Jovi sau Appetite For Destruction,Guns N'Roses fiind penlocul 2 in Billboard pentru o buna bucata de timp.
Desi Bret Michaels a tinut mortis ca producatorul acestui album sa fie Paul Stanley(KISS),acesta nu a putut lua parte la proiect,dar i l-a recomandat pe Tom Werman care mai lucrase cu nume ca Motley Crue,Cheap Trick sau Twisted Sister,dovedindu-se a fi un real succes pentru vanzarile si popularitatea trupei.Acesta le-a "maturizat" sound'ul si au sugerat sa continue in aceasi nota discordanta cu coperta di titlul.
Si daca nu au putut lucra cu unul din membri KISS,una din principalele lor influente muzicale au vrut neaparat sa pastreze ceva din spiritul trupe,pricipalul punct de atractie al fotografiei de pe coperta albumului fiind limba "atasata" in stilul specific Gene Simmons.Intreaga coperta a fost "transformata" in asa fel incat modelul sa arate sa "Satana" si sa repreinte desfraul si indemnul la pacate trupesti,motiv pentru care parintii so chiar biserica au cerut ca aceasta sa fie cenzurata,unghiile lungi,vopsite in negru,limba si colti si intreaga coloristica a copertei fiind numita ofensatoare.
In final,dupa multe luni de lupte si dezbateri din coperta initiala au mai ramas doar ochii modelului,restul fiind acoperit,iar scrisul ramanand acolo unde era de la inceput.

Prim aceasta postare nu am vrut sa exprim lispa de talent sau de promovare a celor de la Poison,am vrut doar sa arat cu un album cu un sound slabut,identic cu cel al vremurilor putea devenii o adevarata capodopera care sa iasa din anonimat printr-o simpla controversa bine plasata la locul si timpul potrivit si cum sexul a scos din dilema multe trupe atunci cand aveau nevoie de o gura de aer.
Ma rog,majoritatea trupelor rock se folosit de sex pentru promovare...dar vorbim de asta in alta editie Sex,Drugs and Rock N'Roll.