Music it's still alive:Adele

Astazi incepem o rubricapoate prea optimista pentru acest blog(asa,pentru a da apa la moara celor care sustin asta).
Cu un titlu mai mult decat evident,in aceasta noua rubrica vom promova,asculta,ridica in slavi si ce mai vreti voi artistii noii generatii,adevaratii artisti care nu au pierdut gustul muzicii,care nu au devenit diferite marionete indreptate doar catre partea materiala si care inca stiu sa scoata o nota muzicala cu instrumente,voce sau alte mijloace "pure".

Si chiar daca am mai facut o postare dedicata Adele acum ceva timp(devenind si una dintre cele mai citite de pe blog,nimic surprinzator)ma repet si spun ca Adele este un artist adevarat.
Nu a umplut scena de dansatoare in costumatii sumare,nu a tinut sa aiba o imagine de bomba sexy(desi dupa opreatia la corzile vocale a slabit enorm si arata foarte bine),are doar melodii bune in palmares,show'uri cat mai "naturale",un look intotdeauna "cuminte"(mi-a placut sa vad ca si-a pastrat aceasta infatisare chiar daca noul fizic ii permite sa poarte haine mai "putin acoperitoare"),acompaniament care chiar stie ce face si muzica,cu siguranta un strop de muzica in toata mocirla de azi,si nu e singura(spre extazul meu).
Am fost uimita sa vad ca,intr-o epoca a sanilor cat mai labartati,a fundurilor lasate si machiajului proeminent care sa se asorteze cu chilotii sclipitori o cantareata in adevaratul sens al cuvantului,purtant o rochie pana sub genunchi cu parul prins in coc a ajuns la perormanta de a avea o melodie transmisa pe toate canalele TV,prosturile de radio si creea o adevarat isterie prin simplitate si muzica buna.
Daca ar fi fost vorba despre o noua aparatie dezabracata cu melodii anoste ca toate celelalte evident,masele ar fi sarit spunand ca a atins celebritate prin alte "mijloace",si stiind cam cum ajungi pe o scena in ziua de azi probabil as fi afirmat acelasi lucru,doar ca nu e cazul lui Adele.Si nu o spun pentru ca,in momentul in care s-a lansat era ceva mai plinuta si toti au spus ca probabil niciun "nume important" nu ar fi vrut "acel ceva" cu ea,o spun pentru ca chiar nu pare genul,nu pare sa aiba ceva pe constiinta si nu pare sa vrea sa starneasca controverse,vrea doar sa faca muzica(si o face foarte bine).
De asemenea am fost uimita sa vad cata ipocrizie exista in lume,nu poti ca azi sa asculti o melodie de club,sunetul clasic al farfuriilor transtite de pamant iar maine sa asculti o melodie,muzica creeata de un pianist si o voce angelica,pur si simplu nu poti,e o lege nescrisa.Ei bine nu,se intampla si chiar daca majoritatea nu au nici cel mai mic simti al muzicii o asculta si se mai si considera experti(poate ca lagarele de concentrare erau inca bune si astazi).Iar eu una am un respect enorm fata de ea,nu doar pentru ca face muzica buna ci si pentru faptul ca a doborat mitul conform caruia toate aparitiile din media trebuie neaparat sa aiba dimensiunile corespunzatoare manechinelor diforme,Adele fiind o femeie cu adevarat frumoasa.

Din fericire Adele nu este singura aparitie muzicala imbucuratoare a ultimilor 5 ani si mai urmeaza multi altii care inca ai simtul fin al muzicii bune.

De ce ascultam muzica?

Nu mai dau de cateva luni pe TPU.Da' cand dau ori nimeresc "vrun" cretin din ala de ma face sa ma intreb daca chiar fac parte din aceasi specie cu el ori dau de niste intrebari de ma lasa masca.
Si dupa cum stiti;
"Simplitatea e cel mai complicat lucru..."
Am vrut sa reflecatm asupra acestei intrebari ce poate parea atat de comuna iar pe de alta parte poate soca,lasa rece/masca,amuza,enerva etc etc prin raspunsurile ei.
Nu am raspuns la intrebarea unui utilizator care obisnuieste sa scrie tot felu' de chestii destepte(Ecea)din simplul fapt ca habar n-am.
O ascult,traiesc/ma regasesc prin ea,o iau cu mine peste tot,reprezinta mai mult decat niste simple cantece,ma fac sa reflectez asupra vietii si nu in ultimul rand imi umple sufletul si mintea.
Si totusi toate acestea parca nu sunt de ajuns de definitorii in descrierea acestui sentiment.Muzica ma impresoara si atat.
Bine inteles fiecare isi alege stilul propiu,artistul favorit,trupa favorita,probabil si un cantec pe care cand il aude i se ridica parul pe mana si il numeste favorit.De partea cealalta sunt cei care atunci cand aud o anumita persoana cantand sau un anumit cantec li se face rau si chiar daca majoritatea o numesc muzica ei o numesc gunoi auditiv sau...cum imi place mie "ciorba de peste"(nu de alta da nu cred ca e o chestie care sa imi provoace greata mai rau decat ciorba de peste).
Si revenind la muzica...
Inca de cand am facut acest blog am pornit de la premiza ca rock'ul nu este ceva pentru toata lumea,si mai ales sub genuri ca Black,Death Metal si orice alt gen numit "heavy" fiind cosiderat asurzitor si numit "sunet" fara mesaj.
Ei bine,pe langa faptul ca nu au cel mai mic gram de creier,persoanele care afirma acest lucru nici macar nu au ascultat o melodie rock vreodata,si,cum era si normal,intr-o lume plina de stereotip'uri,contradictii si conceptii in care marea majoritate are ultimul cuvant,daca nu esti facut la matrita esti considerat "ciudat",satanist,gay sau emo.Ma rog,nu vorbim de comunisme(voi face o postare separata pentru asta)ci despre cum ne cuprinde si tine asa o vreme muzica buna.
Bine,si daca tot am inceput subiectul "rock si cei ce il asculta" hai sa mai zic cate ceva in jururl acestei idei;
Daca nu simteam inca de la prima melodie ca sunt facuta pentru rock,nu ma aventuram in acest gen pe care nu multi il inteleg.Am simtit o legatura speciala,si pentru cei care asculta doar comercialisme,fara mesaj si doar bum-bum nu au cum sa inteleaga cu melodia,in cazul meu "Welcome to thye jungle",poate parea una fara mesaj dar pentru mine a avut,unul imens,urmata de melodii mult mai "hard" sau mai soft am facut aceea legatura imediata cu rock'ul si,trecuta de la Lady Gaga la Puya si ivers am stiut ca asta pe pentru mine!
Stiam ca ce ascultam nu era muzica,ceva ce sa ma completeze,sa ma inteleaga,sa ma asculte si eu sa il ascult pe el(ma rog,pe ea-muzica-),era doar un ritm pe care imi miscam curu' si atat.
Pot spune cam pana la rock nu am ascultat vreodata o muzica cu mesaj.Ma rog,mai asculta mama in masina o Metallica,un GN'R,favoritul ei Eric Clapton sau dragostea ei secreta(Ooops)Elvis Presley dar nu aveam de gand sa o digerez si dadeam pe radio,la comercialisme(numai eu stiu cat regret toti anii in care mi-am otravit creierul).
Stiu sigur ca rock'ul e pentru mine,cu toate sub gen'urile lui.Mai stiu si ca nu mor daca ascult un pop(de calitate),de fapt chiar imi place(sa se sublinieze DE CALITATE),blues si jazz,orice melodie cu mesaj,orice foloseste mai mult de 35 cuvinte pentru exprimare repetate la infinit si orice care ma prinde de prima data,cel putin la mine asa e,daca la prima ascultare nu imi intra la sufletel asa va ramane pentru totdeauna.
Stiu foarte bine ca este pentru mine,ma descrie perfect si unele melodii mi se potrivesc manusa,stiu ca este superb,ascultabil,digerabil(cel putin de stomacul meu),il iubesc pentru ca este neinteles(exact ca mine),iubesc faptul ca oamenii ma considera ciudata si sunt innebunita dupa riff'urile de chitara,cand aud un solo facut ca la carte mi se ridica parul pe mana,daca aud sunetul tobelor se creeaza acea legatura creier-melodie si ramane asa ceva timp.Stiu toate astea dar tot nu pot definii rock'ul(si orice alt gen de muzica buna),nu pot spune ce inseamna pentru mine(dar cred ca voi incerca) dar stiu sigur ca este pentru mine,ma simt mandra ca fac parte din minoritate,sunt o mica satana si iubesc chestia asta.

Mi-e al naibii de greu da...ok,o sa incerc sa fac o lista relativ scurta cu ce reprezinta muzica pentru mine/cum o percep/de ce o ascult si cum ma face sa ma simt:

-Mi-ar sta mancarea in gat dimineata daca nu mi-as incepe ziua cu "Here comes de sun". -Nu as accepta sa apuna soarele fara sa ascult "Kashmir"(la naiba,cand ma prinde,nu imi mai da drumu'. -Daca se lasa intunericu' fara "Fear of the dark" chiar mi se face frica. -N-as putea sa merg la un drum mai lung de 4 ore fara "Born to be wild"... -Iar in ora de mate nu as rezista cu sarguinta fara "Hey stoopid". -Dupa cum am spus,o sa mi-o pun prima data pe "Touch too much"(si daca tot am zis asta,acum chiar mi-a venit sa va intreb pe ce melodie v-ati pus-o/ati vrea sa v-o fi pus sau urmeaza sa v-o puneti?)(pura curiozitate). -Si desi stau la etaju' 1 si merg pe scari imi pun cele 30 sec. din "Love in an elevator". -"You shook me all night long" ma linisteste,"Estranged" ma face sa urlu' dupa o vodka,"Talk dirty to me" ma face sa...s-o lasam asa,"Jump" imi provaca efectu' spontan,"I wanna be sedate" ma face sa ma gandesc de 2 ori si "Turn the page",dupa ce imi da o stare de tot rahatu' ma face sa imi dau seama ca si maine va rasarii soarele,tot ce am facut azi va fi uitat si nu trebuie sa regretam absolut nimic din ceea ce am facut.(Stati asa ca mai am). -Nu pot sta mai mult de 2 ore fara muzica,simt ca ma sufoc. -Headbanging'urile fac bine,te scapa de eventualii paduchi.Sfat:Stati departe de orice,masa,scaun,televizor(orice cu colturi ascutite,manere,lame taioase). -Rock'ul a revolutionat multe lucruri:2 dintre cele mai importnate sunt riff'urile si solo'urile de chitara. -Cand aud orice sunet(bine realizat) mai moale sau mai dur scos dintr-o chitara parca ma "paleste" cineva cu o vaza peste ceafa si ma trezesc intr-un univers paralel plin de plete/piele/motoare/whiskey si rock.
-Orice solo de tobe imi rasuna in cap si in inima pentru o buna bucata de timp. -Ma linisteste. -Ma agita. -Ma face sa zambesc. -Ma face sa plang. -Ma face sa vreau sa lovesc pe cineva/ceva. -Imi face foame:)). -Nu cred ca am facut vro' tema vreodata fara fundal muzical. -Vocea lui Lemmy imi emana putere/duritate/heavy metal. -Nu concep sa treaca o zi fara Led Zeppelin. -Uneori nu ma pot exprima sa cum vreau,Metallica imi sare in ajutor. -Sunt constienta ca rock'ul a fost o salvare pentru mine. -Poti asculta orice gen existent in lume,nu te va prinde o melodie mai mult decat o balada rock. -Nu stiu ce m-as face fara melodiile celor de la Lynyrd Skynyrd. -Cand aud orice melodie rock interepretata de o femeie ma face sa ii multumesc lui Dumnezeu ca n-am boase. -Pentru mine rock'ul nu e doar muzica,e un mod de viata.

Si aceste idei pot continua la nesfarsit.Am scris atat,mi-am stors creieril si totusi...De ce ascultam muzica?
Nu pot definii sentimentul.

Muzica nu trebuie definita,doar ascultat si traita.

Acestea fiind spuse eu mi-am cam terminat treaba cu aceasta postare si mi-am dat seama in sfarsit ca muzica si motivul pentru care o ascultam(sau ma rog...eu)nu are o definitie,e ceva magic si daca gasesti acel gen de muzica,artist,melodie care sa fie facuta "pentru tine" atunci te poti declara un om fericit.
Pentru unii sunt doar versuri,sunete.Pentru mine e viata!

Acum ca am facut si paranteza de final,chiar ca o sa inchei(parca tot simt nevoia sa mai spun ceva).Din pacate nu mai am ce asa ca o sa va las cu deja bine-cunoscutele intrebari(ceva mai multe de data asta).

1.Pana la urma...De ce ascultam muzica?
2.Ce gen va reprezinta cel mai bine?
3.Ce subgen al rock'ului va reprezinta cel mai bine?
4.Care este artistul vostru preferat?
5.Care este trupa voastra preferata?
6.Care este melodia voastra preferata?
7.Care sunt melodiile ce va starnesc anumite sentimente si care sunt acelea?
si 8.Ce postare de acest gen ati vrea sa fac pe viitor?

Pe vremea cand revista Rolling Stone isi merita numele:

O imagine face cat o mie de cuvinte;
5 dintre cele mai semnificative/cunoscute/revoltatoare/controversate coperte ale reviste Rolling Stone pe vremea cand muzica adevarata a insemnat inceputul pentru Jann Wenner si era cuvantului cheie in aceasta publicatie.




Nota:Consider ca aceasta este prima scriere pe WarN'Riot cu numele de "articol".Si daca pana acum ati vazut "post'uri" de acum inainte le vom face mult mai profesionale,informatii luate si din alta parte decat Wikipedia,imagini pe care le caut de mai bine de o saptamana si pe care nu le gasesti pe toate gardurile si ceva mai multa sudoare(ipotetic vorbind)pentru fiecare in parte.

Acestea fiind spuse hai sa vedem cum a evoluat(sau mai bine zis involuat)una dintre cele mai mari publicatii ale lumii.

Inceputul:7.500$ si un vis:

Jann Wenner a fost privit inca de la inceput ca un ciudat,era prvit de sus si multi era incantati de faptul ca o fata noua,un nume mic aparea in mass-media.Un risc pe acre si l-a asumat avea sa il "coste" faima si reputatia ca unul dintre cei mai criticati,contraversati si bine inteles admirati redactori din lume.

S-a nascut la data de 7 Februarie,1946 in inima New York'ului intr-o familie numeroasa cu diferite credinte.parinti au divortat cand el avea doar 12 ani.El impreuna cu cele 2 surori,Merlyn si Kate au fost trimisi la liceul Chadwick.Promoveaza si merge la Universitatea din California,Berkeley,dupa ce a fost dat afara acesta incepe sa lucreze la un ziar local.
Aici si-a descoperit vocatia si 2 ani mai tarziu avea sa puna bazele unei dintre cele mai mari reviste din lume.

Intalnirea cu Mick Jagger,un ideal si fraza ce avea sa devina motto'ul Rolling Stone:
"Is not just about music,but about the things and attitudes that music embraces."

Inainte de a ajunge la San Francisco si de al cunoaste pe Ralph Gleason,Jann avea sa fie un simplu impatimit a muzicii rock si cel mai mare fan(dupa cum el a declarat) a artistilor precum Mick Jagger si Bob Dylan,eroii sai.

La sfarsitul anului 1967 intalnirea dintre el si Gleason avea sa schimbe multe in cursul muzicii rock si mass-mediei.El un simplu student,innebunit dupa muzica bune de alta data,un ideal bine stabilit si 7.500$ in buzunar.Ralph;un cunoscut critic de muzica(in special jazz) si de asemenea unul dintre cei mai mari ascultatori al acestui gen.
Ce putea fi mai bine pentru intrarea in forta a muzicii bune decat revista ce avea sa prinda contur?
Cei doi pun bazele pentru Rolling Stone Magazine si nebunia putea sa inceapa.

Muzica rock,fenomenul hippie si politica:


Cei 2 voiau ca Rolling Stone sa fie o publicatie care sa se bazeze strict pe subiecte muzicale.Au inceput scrierile despre fenomenul hippie,un fenomen ce era in floare in aceea vreme si totusi un fenomen ce nu era de ajuns de bine conturat sau pus in pagina pentru a atrage atentia in asemenea fel incat revista sa nu mai fie comparata cu un ziar local.
Au continuat pe subiecte muzica pentru un timp inca nedefinit si se intreceau in coperte cat de cat mai simple si totusi una mai legendara ca alta.Au incercat sa puncteze in randurile publicatiei cele mai importante momente din muzica rock a acelor vremuri si fetele marcante are decadei erau imortalizate si,fara dar si poate puse pe coperta editiilor ce apareau din 2 in 2 saptamani.
Totul aveau sa se schimbe,insa cand il angajeaza ca "redactor politic" pe Hunter S. Thompson.Articolele acestuia legate de situatie politica din acele vremuri,criza financiara si orice alt subiect dar nu muzica au adus un plus de valoare revistei ce acum era vazuta ca o publicatie in adevaratul sens al cuvantului.Cei 2 fondatori(mai ales Wenner) nu erau atat de incantati de idee,insa daca acesta le dadea un plus de popularitatea si revista avea sa fie citita la un numar evident mai mare s-au gandit "atunci de ce nu".Doar nu aveau sa fie citite doar paginile cu politica si muzica lasata deoparte.Astfel Rolling Stone de transforma dintr-un revista de muzica intr-o adevarata publicatie in care puteai gasii orice doreai.Copertele,insa au continuat sa fie "acaparate" de fete marcante ale rock'ului si indutriei enterteinment'ului in general.Tot in aceea perioada,pentru a mai spori partea "muzicala"(care era intr-om poportie de 80%) au luat interviuri in exclusivitate numelor de legenda ale industriei muzicale si au pulicat artisole scrise de nume ca;Patti Smith,Joe Klein sau Cameron Crowe.Transormarea publicatieie din una strict muzicala in una de "enterteinment total" a fost in aceeasi masura privita cu ochi buni cat si criticata.Multi dintre fani doreau originalul,numit "anost" de majoritatea crticilor din aceea vreme in care era vorba doar despre muzica si teme de acest gen,pe cat fanii "castigati" abia dupa ce au intervenit celelate subiecte isi aratau admiratia fata de noul format si le era mai mult decat la indemana sa citeasca diefrite subiecte intr-o singura publicatie.

Primul top oficial,inceputul anilor '80 si noul format al revistei:

Rolling Stone trecuse de mult de la un simplu vis,o revista de rand la o adevarata publicatie plina de noutati,crtici si controverse.
Primul top facut de aceasta a semanat panica in randul fanilor si un zambet de satisfactie pe fetele criticilor insetati de orice greseala.Dupa ce revista a publicat "Top 99 Greatest Songs",cei din urma l-au numit "unrepetant rock forgeyism".Dupa toate acestea unul din editorii revistei,critic muzical(in special rock) a scris un articol special in urmatorul numar cu titlul "Kill Your Idols:A New Generation of Rock Writers Reconsiders the Classics" ce a starnit diferite opinii in randul cititorilor adolescenti.
Tot in aeea perioada trupe noi ca;Guns N'Roses,Bon Jovi sau Skid Row abia isi faceau aparitia pe scena muzicii rock.O rampa de lansare si o mare gura de aer pentru revista a fost plasarea acestor "fete noi" pe coperta publicatiei.Aceasta ii incuraja,admira si lauda in mai fiecare numar.Cititorii tineri erau mai mult decat incantati.
Cu toate ca vanzarile si popularitatea revistei crescusera considerabil acestia tot nu erau priviti cu ochi buni de o buna parte a "cititorului de rand".Si nu doar de cei ce cumparau revista ci se de nume mari ale muzicii rock.
Trupe ca Metallica,Motorhead sau Megadeth au refuzat oferta de a poza pentru aceasta.Fapt care i-a indignat pe editorii revistei si incercad sa se limiteze la nivelul de promovare a trupelor ce au acceptat ofertele lor.
Si chiar daca legende in adevaratul sens al cuvantului au spus "nu" unei oferte de care altii ar fi abuzat notorietatea revistei nu a scazut,ba mai mult,din ce in ce mai multi continuau sa citeasca noutatile din aceasta.
Si odata ce au inceput cu stangul top'urile ce aveau sa apara in revista au continuat asa o buna bucata de timp si albumele "semnatura" ale trupelor "cheie" ale rock'ului classic era date uitarii si mai mult,criticate de editorii revistei.
Black Sabbath,Led Zeppelin sau AC/DC au fost supuse criticilor din partea celor ce scriau ce cred,vad si aud in Rolling Stone ca fiind "nesatisfacatoare".Mai ales cele ale trupei AC/Dc au fost numite ca avand acelasi sound(referitor la Highway to hell si Back in Black).De asemenea despre Black Sabbath si Led Zeppelin,pionierii rock'ului au scris ca "ultimele materiale discografice nu pot fi comparate cu primele".
Chiar daca inca din aceea perioada a primit apelativul de "Cea mai controversata revista",Rolling Stone continua sa fie una dintre cele mai bine plasate,cititite,promovate si vandute chiar daca viitoarele articole cu privire la calitatea albumelor greilor rock'ului si top'urile de asemenea(cele din anii '80-'90)sunt de tot rasul.
Promovarea trupelor tinere a adus un mare plus si daca nume ca Jon Bon Jovi,Slash,Axl Rose,Sebastian Bach,Steven Tyler etc etc... nu mai tineau prima pagina si incantau cititoarele(si de ce nu si cititorii) popularitatea ar fi scazut la cote alarmante.

Anii '02,sfarsitul "decadei de aur" si cele mai mari top'uri din lume:



Anii '80 s-au consumat,trupele rock tinere ce si-au inceput cariera in mijlocul acestei decade erau unadeva la sfarsitul carierei,impasul era aproape si anii '90 au fost de asemenea o cumpana pentru revista Rolling Stone.
Acesti 10 ani ce au facut trecerea de la muzica rock la cea comerciala,la inceputul anilor '00 unde muzica pop,rap si dance incepeau sa prinda glas au fost un hop imens mai pentru toti artistii,publicatiile si editori din lume.
Nu pot spune prea multe trupe rock ce au prins contur in anii 90' dar cred ca cele mai semnificative ar fi Nirvana,Pearl Jam si Green Day,2 dintre ele Grunge,un stil ce avea sa mai tina "stilul" zgomotos la suprafata.
Anii '90 au fost ca o gaura in aceasta publicatiie,articolele,copertele si toate randurile ce asteptau sa fie citite erau vagi,fara sare si piper.Parca editorii erau fara nici o idee,secati total si chiar daca aveau o droaie de subiecte legate de trecerea de la rock la dance,de la trupe de baieti la domnisoare ce isi incercau norocul intr-o cariera solo parca nu avea suflul de alta data,moment in care fanii,cirtici si mai toata lumea ce auzise vreodata de revista Rolling Stone si-au dat seama ca nu este doar cea mai mare publicatie din lume ci una dintre cele mai mari rock.
Cu chiu cu vai au trecut si anii '90 si parca "pauza" de 10 ani le-a facut bine.
Erau mai tari ca niciodata,erau gata sa dea gata toate celelalte publicatii si sa dovedeasca ca ideile nu s-au terminat,ca muzica buna va exista mereu si ca cele mai cunoscute/vandute/controversate fete,albume si cantece din istorie au apartinut artistilor rock.
Chiar daca tot mai multe articole si copertele de la inceputul anilor '00 erau acaparate cu noile "personaje" din industrie,mult par blond,fard,fuste scurte si un glas pitigaiat isi faceau locul Rolling Stone inca pastra acel ceva ce m-a facut pe mine personal sa o respect ca publicatie si sa fac acest articol.

Anii au trecut si ideile nu incetau sa apara,rezultatul a fost unele dintre cele mai mari/cunoscute top'uri din lume.
Top 500 Greatest Albums off All Time
Top 100 Greatest Guitarist off All Time
Top 100 Greatest Artists
Top 500 Greeatest Songs off All Time


Primele locuri in toate cele 4 fiind ocupate de nume mari ale rock'ului(cum era si normal):

Top 500 Greatest Albums off All Time: 1.The Beatles-Sgt. Peppers Lonely Hearts Club Band(Iunie 1967) 2.The Beach Boys-Pet Sound(Mai 1966) 3.The Beatles-Revolver(August 1966) 4.Bob Dylan-Highway 61 Revisited(August 1965) 5.The Beatles-Rubber Soul(Decembrie 1965)

Top 100 Greatest Guitarist off Al Time:

1.Jimi Hendrix
2.Duane Allman
3.B.B King
4.Eric Clapton
5.Robert Johnson

Top 100 Greatest Artists:

1.The Beatles
2.Bob Dylan
3.Elvis Presley
4.Rolling Stones
5.Chuck Berry

Top 500 Greatest Songs off Al Time:

1.Bob Dylan-Like a rolling Stone
2.The Rolling Stones-Satisfaction
3.John Lennon-Imagine
4.Marvin Gaye-What's going on
5.Aretha Franklin-Respect

4 top'uri ce au devenit emblematice pentru lumea muzicala si pentru publicatiile de acest gen si top'urile cheie sa plasarea unui cantec/artist/album intr-un grafic personal.
Si totusi...considerate de multi ca fiind sub asteptari,deoarece cu cativa ani in urma revista dadea albumului Nevermind,Nirvana doar 3 stele la prima evaluare,panat ce a fost sters cand au plasat materialul discografic pe locul 17 in Top 500 Greatest Albums off Al Time,de aceelasi tratament a avut parte si albumul Let it be,semnat The Beatlesi care a primit doar 2 stele sa prima vedere,in 23 fiind plasat pe numarul 86 in aceeasi lista.
Si ca totul sa fie gresit iar apoi dat uitarii pana la capat,revista numea acum mai bine de 20 de ani trupa Led Zeppelin una "sub asteptari" referitor la ultimele materiale discografice ale lor din aceea vreme,fapt ce a fost dat uitarii,cand in 2006 au facut un numar special dedicat Led Zepp,trupa aparand pe coperta sub numele de "The Heaviest Band off All Time".
Cu taoate ca au incercat pe cat posibil in ultimii ani sa sterga greselile de la inceput,Ed Needham,fost redactor FHM a spus ca revista Rolling Stone si-a pierdut credibilitatea.
Inainte de a vedea decaderea evidenta a revistei si de a va ruga sa dati un search pe Google pentru a vedea copertele din ultimul timp(imi cer scuze dar nu pot posta Rihanna,Justin Bieber si Lady Gaga aici) tinem un moment de tacere pentru momentele de gratie ale acestei publicatii si ramanem cu gustul dulce ale unor top'uri bine facute(unele dintre ele,avand in vedere ca cel cu chitaristi este de mai mare jena).
Ok,trecand peste toate astea haideti sa vedem ultima si cea mai rusinoasa etapa a involutiei "celei mai mari publicatii din lume".

Ultimii 5 ani,parerea mea sincera si nevoia lor disperata de atentie:

Dupa ce au dat lovitura cu ceea ce stiu majoritatea cititorilor de rand si ascultatori de muzica buna ca "Top'urile de baza",revista a atins fundul prapastiei de'a dreptu'.Prapastie ce nu credeam ca se mai termina si daca la inceputul anilor '00 si mijlocul lor a mai fost ce a fost ultimii 3-5 ani au fost de a dreptu jalnici.
Puteti observa coperta cu Jon Bon Jovi din dreapata si daca dati un search pe Google cu "Justin Bieber Rolling Stone Cover" veti vedea microbul in exact aceeasi ipostaza,pozat din aceelasi unghi si purtand chiar si aceeasi jacheta pusa sub denumira de "Super Boy" + culmea tupeului,undeva in stanga paginii cu litere de schioapa vad numele trupei The Clash si ceva cuvinte scrise minuscul...de'a dreptu' jalnic.
Acum,dupa ce am scris atatea randuri cu informatii oficiale,copertele cele mai bine
realizate si toate datele scrise ca la carte,fara sa imi pun de loc amprenta a venit si randul meu de a spune ca mi-e rusine de ce a devenit aceasta publicatie.
La inceput avea sa fie ceva legat de muzica buna.pe vremea aceea numai asta gaseai,oriunde te uitai nu dadeai de pipite si chestii ieftine ci doar MUZICA BUNA,cu siguranta,anii s-au asternut asupra chipurilor artistilor ce faceau furori in aceea vreme si probabil nu mai sunt buni pentru o coperta dar avand in vedere ca aceasta publicatie era una exclusiv bazata pe asa ceva,eu na daca eram redactor sef acolo aveam respectul de sine si fata e aceasta industrie,acest gen si oricand de multi bani pierdeam ,cu riscul ca piedream la naiba toti banii ce urma sa ii fac de pe urma revistei nu imi calcam pe mandria mea de ascultator de muzica buna,fan inrait Mick Jagger pe care l-am numit "eroul meu" si nupuneam scursuri ca cele enumerate mai sus pe coperta.
E aceeasi teorie ca si in cazul lui Gaga(o simpla coparatie)are tot de la nume pana la nume pana la anumite machiaje pe care le foloseste "imprumutate" din lumea rock'ului si este mare fan Iron Maiden,Queen,Led Zeppelin etc etc.Si?Si ce,fata draga?
Daca tu tot cacaturi comerciale canti cu ce ma ajuta pe mine ca tu porti numele(pe care il faci de rasu' curului)unei melodii celebre Queen?Cu ce ma ajuta pe mine ca tu te-ai comportat ca un fan onest si simplu la concertul Iron Maiden? Ati inteles ce vreau sa zic?La fel si aici,in loc sa demonstreze pana la sfarsit ca muzica buna are loc de cinste in aceasta publicatie si ca rahaturile comercial nu au nici o sansa au dat cu piciorul respectului de sine pentru niste rahati de bani,ma repet,daca era sub conducerea mea publicam pana la epuizare cele mai elaborate chestii legate de muzica buna si pe comercial tot nu ma dadeam cu riscul ca nu imi mai intra un dolar in buzunar.
Ma rog,se pare ca banul face mai mult decat sa ne conduca.
Probabil nu ati inteles prea mult din aceasta "involutie" cu care va amenint de la inceputul articolului dar cu siguranta ati inteles atat cat trebuie si ma scuzati daca m-am aprins prea tare.
Oricum ar fi,mie imi pare sincer rau ca o publicatie cu potential ce mai putea sa faca ceva cu prostia omeneasca si sa tina "comercialele" in frau au facut orice pentru a freca respectul de sine si cel fata de muzica buna,orgoliul personal si ambitia prosteasca pentru un rahat de ban.
Probabil credeti ca au procedat corect si ca am eu o gandire puerila...ei bine daca la 35 de ani va trebuii sa fac o alegere de genu' puteti sa fiti siguri ca as prefera sa dorm sub o cutrie de carton da' as fi continuat sa public poze,articole,coperte,top'uri si tot ce imi sta in putinta pentru a tine muzica adevarata vie.
Cat ati inteles ati inteles:))

Primele 10 coperte din istoria revistei:

Cam asa arata scrierea de pe site'ul oficial despre cele 10 ce urmeaza.Artisti care au pozat de cele mai multe ori pentru coperta acestei reviste au fost The Beatlesi si Bob Dylan,de peste 30 de ori,respectiv 23,Beatlesii fiind printre primii,individual sau separat.

Acestea fiind spuse hai sa vedem primele 10 coperte ale revistei:

1.John Lennon:
2.Tina Turner:
3.The Beatles:


4.Donovan,Jimi,Otis:

5.Jim Morrison:


6.Janis Joplin:

7.Jimi Hendrix:


8.Monterey Pop Festival:


9.John Lennon & Paul McCartney:


10.Eric Clapton:


Si ca un cuvant de incheiere va multumesc ca ati avut rabdarea sa cititi tot ce am scris in aceasta postare(ma rog,daca ati avut asa ceva),sper sa imi impartasiti ideile.
Acum,la final va intreb pe voi;
1.Ce parere aveti Rolling Stone de acum/Rolling Stone de atunci?
2.Credeti ca isi mai merita numele?
3.Daca voi ati fi fost fondatorul acestei publicatii,v-ati fi intors brusc capul de la muzica adevarata la noul val de artisti doar pntru bani sau ati fi continuat sa publicati articolele ce au consacrat revista sumandu'va toate riscurile?

Cam astea ar fi,pe moment cele 3 intrebari ce imi mistuie capul.
Sper ca v-a placut acest prim "articol" de pe WarN'Riot si daca aveti orice nelamurire leata de ce am scris sau doriti orice coperta din decadele '60,'70,'80 si inceputurile '90 vi le ofer cu placere.

Rasu' lumii,frate...

I'm back,bitches si is mai back decat am fost in toata viata mea.
Dupa 4 zile(care mie una mi s-au parut o eternitate)de stat pe tusa(aparent) si nepostand nimic vin din urma cu ceva ce presimt eu ca va aduna muuulte critici atat constructive cat si genu acela la care va trebui sa plec capul si sa va dau dreptate.
4 zile de munca continua,o munca care mi-a placut al naibii de mult(daca se poate asa ceva) si daca as avea un net ceva mai rapid as repeta-o iar si iar.
Top 200 Greatest Rock Albums off Al Time.
Cam asa suna top'ul pe care l-am gandit in cel mai mic detaliu(si tot nu mi se pare perfect,da dupa ce l-am modificat de 7 ori nu o mai fac inca odata)si pe care vi-l voi prezenta imediat dupa ce voi termina de scris si posta aceste randuri.
Un Top cu care va amenint(cei care ma aveti in lista de mess) de ceva vreme si probabil ati crezut ca mi-a cazut un giveci in cap de nu s-a mai miscat nimic pe aici de mai bine de juma' de saptamana.
Bine,teoretic a fost gata de acum 3 zile(l-am facut in 5 ore).Apoi dai cu modificatu' si apoi...postatu'.
Ma rog pana am cautat(si gasit)pe Google'ul asta mare toate pozele aferente pentru fiecare album in parte mi-a luat alte 5 ore si cand totul era gata si am deschid fierastruica cu "Creati o postare" mi se inchide porcaria:|.
Pana de curent:X
Momentele mele favorite ALL TIME!
Ma rog...revin,am vazut ca prin minune mi se steresera primele 30 locuri' din fisierul Word cu top'ul si dai si scrie din nou.Si cum un geniu nu se multumeste cu putin(modestie/prostie).Am zis sa trec o droaie de informatii despre fiecare in parte(cel putin 50-60 randuri).
Cand am ajuns pe la pozitie 178 am zis ca-mi bag p*la pe romaneste si va pun doar titlul,poza si data lansarii.

Fac acest preview pentru a imi cere scuze oficialm de la toti cei ce au vrut sa mai citeasca o balba,o noutate o picanterie pe WarN'Riot si nu au dat de nimic nou,imi cer scuze fata de vecinii de la 2 pentru ca am injurat de morminti/sfinti/copii nepoti etc... si nu in ultimu' rand imi cer scuze de la cutiuta asta pe care o am de ani buni da vad ca inca ma mai tine la cei 32 de pumni care si i-a primit in aceste 3 zile.
Cand voi posta top'ul propiu-zis nu voi scrie nimic avand in vedere ca si asa prima pagina se va misca ingrozitor de greu cu toate pozele pe care le voi pune la fiecare numar,daca mai si scriu chiar ca va bagati picioru'.
Aaa si era sa uit;din aceelasi motiv mentionat mai sus(viteza blogului)nu voi posta tot top'ul de odata adica 200-1 ci in 4 partie care pana maine seara vor fi pe blog(200-151,150-101,100-51-50-1).
Am precizat toate acestea pentru a nu auzi replici de genul:
Da lipseste X,Y ce top de rahat...
Asteptati sa vedeti pana la final(sper sa aveti rabdare)si abia apoi daca lipseste,nu va convine,nu intelegeti ce cauta acolo,ati vi vrut cu o pozitie mai jos/mai sus sunt mai mult decat fericita sa aud tot ce aveti de spus.
Mai mult de atat.Probabil nu veti avea rabdare sa puneti cap la cap 200 de albume la un comentariu dar as vrea tare mult sa vad un Top 10 facut de voi(nu de alta da vreau sa vad daca seamana cat de cat cu cel facut de mine).Si...nu toti pot avea pareri identice.
Inca odata scuze si auditie placuta la prima parte din top(200-151).
Keep rockin'!

La multi ani,Marie!

O ocazie unica pentru fanii din Romania de ai ura "La multi ani" solistei trupei Roxette chiar la primul concert al trupei in tara noastra.Acum cateva minute vedeam o stire la observator cum ca fanii s-au adunat deja,niste imagini cu fanii extaziati din aeroport si cu un nebun care spunea ca asteapta trupa de 20 de ani...asta da fan:|cand a plecat masina mai avea un pic si se punea in fata ei.Am inteles ca o trupa v-a canta inainte sau dupa concert "La multi ani" si ca dupa aparitia pe scena trupa se va duce intr-un restaurant din Bucuresti pentru a da iama in bucataria traditinala.Asa ca,fanii infocati au de munca nu gluma.Keep searchin' in fiecare restaurant cu bucatarie traditionala din capitala:))Succes!
O sarbatorim si noi si le urez celor de la concert distractie placuta,sa va distrati la maxim si sa tipati cat puteti de tare "Happy Birthday!"
Marie Fredriksson s-a nascut pe data de 30 Mai 1958 in Ossjo,Suedia.Astazi implineste 53 de ani.Este cea mai mica dintre cei 5 copii ai familiei.O familie saraca,care s-au mutat intr-un alt oras cand Marie avea o varsta foarte frageda.Parintii ei sunt fortati sa munceasca iar aceasta ramane cu fratii ei.Dezvolta pasiunea pentru muzica de una singura si canta in fata oglinzii visand sa devina un viitor star.Vazand asta mama ei a rugat-o sa cante in fata prietenelor ei,aceastea spunand ca vocea ei seamana cu cea a Oliviei Newton-John.Mai apoi descopera intr-u totul muzica incepand sa asculte trupe precum Pink Floyd,Deep Purple sau The Beatles.La 17 ani intra intr-o trupa de teatru,unde a declarat ca se plictisea ingrozitor.Mai tarziu intra in trupa iubitului sau,Strul cu care a inregistrat si un single.Trupa se desparte iar mai apoi Marie isi face trupa cu noul iubit,Martin si s-au numit MaMas Barn.Per Gessle era la ora aceea solist in trupa Gyllene Tider.Acesta a inregistrat un single cu Marie si astfel au devenit prieteni.Acesta credea ca Marie era mult prea talentata pentru a se ascunde in spatele clapelor in diferite trupe locale.Acesta i-a facut cunostiinta cu Lasse Lindbom,un foarte cunoscut producator in Suedia care i-a oferit un contract.
Producatorul i-a cerut sa inregistreze un single cu el "Så nära nu"si sa intra in trupa The Lasse Lindbom Band.Per a incurajat-o sa inceapa o cariera solo dar Marie era extrem de emotionata si l-a ascultat pe acesta inregistrand primul album solo,Het vind.iN 86' pleaca impreuna cu producatorul in Islanda si in acelasi an se intorc in Suedia pentru a inregistra al doilea album ,Den Sjunde Vågen.Dupa cel de'al doilea album ii mai dispar emotiile si prinde curaj pentru a face un turneu ca artist solo.Ideea de colaborare cu Per a fost pusa de multe ori pe masa,acesta vrand cantece in engleza care sa prinda in intreg continentul si de ce nu si in America.Dupa ce a lansat cel de'al doilea album s-a hotarat sa colaboreze cu Per,o trupa ce a pornit sub numele de Roxette.The Heartland Cafe este primul album al trupei lansat in US iar hit'ul "Neverending love" a avut mare priza in Suedia.Albumul Pearlsof Passion a marcat on noua treapta in cariera lui Per si trecerea lui Marie la stadiul de artist adevarat.In 1988 lanseaza albumul ce avea sa ii urce peste noapte in top'uri,Look Sharp!.Dupa ce single'ul "The Look" ajunge primul in top'urile din USA trupa devine instantaneu una dintre cele mai mari la ora actuala si cei 2 trec de la stadiul de artisti suedezi la stadiul de artisti internationali.De pe aceelasi album "Listen to your heart" si "Dangerous" au urcat in top'uri nu doar in Europa ci si in USA."It must have been love" devine single'ul semnatura al trupei dupa ce acesta este incul in filmul Pretty Woman.In 1991 lanseaza Joyride de pe care faceau parte cantece precum "Joyride" sau "Fading Like a Flower",cantece ce au ajuns,din nou in varfurile top'urilor din intreaga lume.In 1992 se intoarce la cariera solo si lanseaza albumul Den standiga resan,unul care arata mai mult ca un jurnal; acolose regasesc intamplari din viata acesteia,povestile sale de dragoste,intamplari mai mult sau mai putin fericite,toate conturate foarte bine in muzica.De asemenea este povestita o intamplare foarte durereoasa pentru ea,sinuciderea unui prieten foarte bun.Pe 29 Aprilie 1993 se naste primul ei copil,o fetita,Inez Josefin,iar 3 ani mai tarziu pe 26 Noiembrie 1996 se naste al doilea copil,un baietel,Mikael,numit dupa sotul ei.
Pe 11 Septembrie 2002 cade in baie,se loveste la cap si face o contuzie.Analizele au aratat ca aceasta avea o tumora pe creier.In aceelasi an trupa avea mai multe concerte planificate,poriect ce a fost anulat din cauza bolii ei.Operatia a decurs cu succes si au urmat saptamani grele de chimioterapie si diferite tratamente cu radiatii si analize.In urma acesteia,Marie si-a pierdut,temporar abilitatea de a numara sau citii.Nu mai vede cu ochiul drept si imediat dupa recuperare i-a fost greu sa-si miste toata partea stanga a trupului.6 luni mai tarziu a inceput sa lucreze cu Mikael,sotul ei la primul album dupa operatie,The change.Singleul "2nd Chanse" a intrat pe locul 1 in top'urile din Suedia la fel si albumul.Cel mai recen album Roxette a fost lansat pe 11 Februarie 2011.

Poate nu stiai...

Ca daca (stii sa) apreciezi lucrurile care merita WarN'Riot e locu' tau.
Nu de alta da mi se pare ca nu toti dintre cei 22.500 au prins ideea si considera acest blog unul facut exclusiv pentru "satanisti",drogati,pletosi etc...Daca v-ati ostenit sa cititi descrierea si nu numai sa apreciati "limbutele" de pe fundal atunci (probabil) v-ati dat seama ce este coltu' asta intunecat al internetului.Da' poate nu v-ati prins asa ca o facem sub forma de postare ca poate nu ma mai preste lumea pe strada sa-mi ceara autograf find numita "satanista"...mai putin prima parte ca cu a doua ma intalnesc in fiecare moment al zilei,ar fi dubiooos daca nu s-ar uita 2-3 manelari asa mai "cas" la mine.Ok,revenind la subiect,blogul nu e locu' de intalnire a sectei,este mai mult locul unde,daca gasesti ceva care sa semene cat de cat cu gandirea ta il poti numii "locul tau" fiind sau nu "roacher".Multi au priceput din fraza "Piele si ciocate,geci si libertate",un vers din melodia Cargo-Calare pe motoare ca daca nu ai tinte,lanturi,manusi de piele si ciocate nu esti rocker.In primu' rand fraza nu era pusa acolo doar asa de ciuda manelarilor sau pentru a ma da mare cu o descriere.In primul rand aceasta era scrisa la figurat si nu la propiu.Pielea,gecile si ciocatele nu reprezinta neaparat articole vestimentare,reprezinta(daca sunteti pe aceeasi lungime de unda cu baza mea de date)libertatea,spiritul liber,gandirea nonconformista si simtamantu' ala de durere acuta right in ass cand ii vedeti pe salamistii ca se uita la voi de parca le-ati omorat familia cu sataru'.Fraza nu e pusa acolo pentru a reprezenta aspectul fizic a unui rocker si mentaliateta de "rocker",care nu tine doar de muzica ci e un stil de viata intr-u totu',e pusa,dupa cum am mai spus pentru a vedea daca va prindeti de la bun inceput ca nu se refera la bucata de piele ,ciocata tocita si geaca rupta.Bine,se pare ca nu toti si-au dat seama ca nu e vorba de aspectu' fizica...e,na.Am inceput cu fraza ce va napadeste raza vizuala de la bun inceput si continuam cu descrierea din stanga,acolo sub numele meu si poza cu Bon Jovi.Probabil,daca toata lumea se ostenea sa o citeasca(ma rog,pe fete le inteleg,va furat peisaju',na...e normal)da macar puteati sa va chinuiti pentru a va elucida misterul in legatura cu blogul asta si pentru a nu mai fi eu nevoita sa fac postarea asta.Nu-i "nik",nu ma doar degetu' sa scriu.Si,in fond de ce sa ascultati(ma rog,cititi)ce srie un mucos de 13 ani?Aproape 14:))Cand voi,probabil aveti si 20 de ani...eu una daca m-as intalnii cu unu' de 5 ani care sa-mi demonstreze ca stie ce e muzica buna si care sa nu fie genu ala de "coca" cu "Metalica" in cap si Salam in ureche eu una l-as asculta cu mare placere.Ok,am dezlusit misteru' cu descrierea blogului descrierea mea,varsta(pe care voi,probabil o considerati o pasa trecatoare,azi is "roacher" si pe la...cine stie?15-16,17-18 ani mo palii maneaua,popu' sau house'ul,o pasa trecatoare.Uite ca nu e...)ok,nu va cer sa ma cunoasteti doar prin intermediul unor postari legate de neregulile prostiei in ziua de azi,va cer doar sa nu ma catalogati drept "copil ce nu si-a gasit inca stilul".Da ce ma chinuiesc eu aici?Credeti ce vrei,eu tot "satanist" raman asa ca daca va regasiti in tot ce m-am cnihuit eu sa exprim aici perfect,va aflati unde trebuie.
Rezumat:
WarN'Riot este un simplu blog,cu care eu am ganduri mari la o varsta mica...al naibii de poetic,u loc unde tratam diferite teme legate de protia omeneasca,mass-media,muzica etc,etc...intelegeti voi.Tot ce se intampla in ziau de azi e legat de prostia omeneasca,ca doar acu' 40-30 de ani termenul de "pitipoanca" si "cocalar" nu existau...e na acu' is arhi-mega cunoscute.Odata cu astia manelele,house'ul si Justin Bieber au devenit la fel de arhi-mega cunoscuti.V-ati prins?Toate se leaga,toate asta sunt puse pe masa aici.Fara menajamente,fara ascunzisuri.Nu ambalam,o spunem pe romaneste si chiar pe tiganeste daca e nevoie.O punem pe masa,o feliem si dupa aia o coasem la loc.Nu e muzica,e prostie de tot felu'.Tineti minte fraza asta ca una care defineste locu' asta cel mai bine nu exista.Nu Gaybar,nu salam,atunci sunteti de-ai mei,sunteti aici si o sa va intoarceti,right?
Sper ca am elucidat misterul si daca m-am incurcat cumva in declaratii extrageti si voi ce va convine si nu ma pisati prea tare.Sau ma rog,pisati-ma,tre' sa ma obisnuiesc cu asta pentru cand oi revolutiona industria muzicala si m-or acoperii salamistii cu oua stricate.
Keep dreaming:))

Totul e bine cand se termina cu...manele?!

Scoala se duce incet incet naibii,vacanta e pe aproape si parca nu mai vine odata.Ambitia aia prosteasca de a incepe nebunia de vara inaintea celorlalti este unul din defectele mele.Whatever cum e cum nu e tezele trebuie date si cu chiuleala aferenta sau nu in aste 2 zile supreme care iti decid intreaga munca din anul scolar trebuie sa te prezinti drept,cu 10 minute inainte de ora respectiva.Eu,persoana artistica fiind am facut ceva considerabil la romana,teza pe acre am dat-o acum 2 saptamani(cred:-?)da' la mate...ma rog important e sa trec.Bine,nu asta era esentialu' ca prin teze toti am trecut,esentialu' era ca odata terminata toata nebunia abia asteptam sa ma refugiez in scaunul moale si muzica buna.Muzica "buna" care nu a incetat sa apara in scurta escapada acasa la bunica.Nu numai ca a trebuit sa fac fetuce zambitoare dupa o teza la matematica inceputa la ora 7:40 dimineata dar a mai si trebuit sa ma hilizesc alaturi de tineretul tarii(eroii gradinitei,tocmai scapati de la cresa)patura aia de 3-5 ani.Probabil nu sunt singura careia i se urca borsu' la cap cand,dupa o zi de rahat trebuie sa se mai arate si incantata cand o fetita mica imbracata in roz din cap pana-n picioare o invita la sarit coarda.Bine,nici asta nu era esentialu' da' am zis ca daca tot am inceput cu povestitu' hai sa va zic tot pana la maneaua ce mi-a pus capac.Intamplarea face ca bunicamea sa stea langa un azil de batrani,azil ce are ca director un...jidan(mai pe romaneste)si in spate un cartier de "hauleo mancatias".Da' nu de aia sa zici ca-s bogati sau ma stiu eu...o derapanatura din care sar paduchii si sobolanii se simt ca la ei acasa pe perna locatarilor.Mie una chiar mi-e mila de copii aia:|...au avut nenorocu' sa se nasca in asmenea cocine intelectuale.Bai frate,eu una daca stateam in cartieru' ala(cartier in care am si stat o buna bucata de timp pana m-a prins muzica buna si nu mi-a mai dat drumu')le faceam reclamatii in fiecare zi pana ma trezeam cu ciorile la usa...da daca nimeni nu se sesizeaza?Da,ma rog.Probabil ati trecut si voi prin asta si stiti cum e dupa o zi de tot rahatu' sa dai cu urechile de...Inna si Salam.Sau ma rog Guta ce dracu' Doamne iarta-ma o fi fost.Bai om,esti cioara,asculta dracu' maneaua care te-a consacrat.Da,bine hai faceti-ma rasista...nu,nu-s rasista sunt doar realista,si nu,nu am nimic cu cei de culoare,tigani sau mai stiu eu avand in vedere ca stiu o droaie de tigani foarte talentati care din pacate nu isi cultiva talentul intr-o directie constructiva pentru societate.Am ceva personal cu toti cei care ne polueaza planeta cu gunoiu' asta auditiv.Ok,asculti da' asculta naibii intre 4 pereti nu scoate casetofonu' pe geam:|ca am trait sa o vad si pe asta.Ma rog...stiu si eu vorba aia "Sa nu te pui cu prostu'."Da...totusi ca odata intr-o zi cu soare mi-a fost si mie dat un test de rezistenta nervoasa si am dat nas in nas cu niste salamisti ce stateau fix sub gemu' meu(ghinionu' lor)pe cand ma intoceam de la scoala si cum am urcat in casa mi s-a mai urcat borsu' odata la cap si cu ultimu' gram de calm care il mai aveam in mine am bagat o Metallica de aia,frate de-au tulit-o salamistii inainte de solo.Au pierdut partea cea mai frumoasa:))Bine,nu au pleca fara a-mi aminti de originile universului...tipic,ce sa le ceri?Finally,cu sau fara manele am terminat si cu tezele si vacanta e mai aproape decat cred...anyway saptamana viitoare e libera si daca mai atiem una ma mai duc asa in trecere sa le mai zic un salut,sa las manualele si sa duc munca de convingere cu diriga ca anu' viitor no sa mai chiulec cum am facut-o anu' asta.
Morala:Daca dupa o zi de rahat,o noapte nedormita,teze cu un final neasteptat si Guta+Inna la maxim de pe pervazu' de la etaju' 3 simti ca nu mai poti.Stai calm,ajungi acasa unde te asteapta boxele,muzica buna,inghetata cu ciocolata(bine,asta daca e vara)si blogu' tau favorit.Hai ca v-ati prins voi..."oleak" de reclama nu strica.
Keep rockin'!

Such a nice day...

De 1.000.000 de ani nu mi-am mai inceput ziua atat de bine.Si am mai si continuat-o...pai pe langa faptu' ca traim si ca pietricica care urma sa ne distruga nici macar nu ne-a vizitat mai am si o stare de invidiat.Pai nu in fiecare dimineata ma trezesc cu Guns n'Roses.Bine...da fie clar ca ma trezesc la ora 9 ca de' sunt si eu inainte de vacanta si parca scoala e doar o gara inutila...Ma trezesc singura-n casa si dupa ce se termina melodia de la TV(Paradise city)imi pun frumos(la maxim,dah)CD'u cu aceasi trupa.Pana cand imi bate baba de la 2 in teava.Ete fleosc.Noroc ca s-a terminat melodia ca altfel dracu' o auzea:-JOdata cu muzica buna imi vin ideile si m-am pus pe cautat.CD-uri,postere...ma rog chestii interesante care pe vremea cand ascultam Inna,Lady Gaga si Montana le-am aruncat undeva intr-un colt si s-au prafuit in nestire.Vedeti voi...aveam si eu perioada mea de glorie cand Puya imi era idol si mai colectionat diferiite reviste.Da'lea cu de toate,fetite gravide,postere cu Inna,Gaybar etc...si tot felu' de de'lea.Dintre care si nejde chestii foooarte interesante.In total 2 cu Bon Jovi,unul cu AC/DC,mai muuulte cu Pink si dracu' Doamne iarta-ma stie de unde a rasarit unu' cu KISS.Si astfel s-au mai adaugat 4 postere pe pereti deja ticsiti ai camerei mele.O sa vina o zi cand o s atrebuiasca sa renunt la o mare parte dintre ele in favoarea altora:-:).Abia am terminat de lipicit muzica buna pe pereti ca s-a si terminat CD'u...ma duc sa-l schimb si dau de rahaturi de alea promotionale de la Kaufland...rahaturi pana azi,se pare ca mi-am schimbat instantaneu parerea de astfel de hartii inutile dupa ce am vazut ditaii poza la "Vedetele tale" cu Bon Jovi si concertul din vara.Poza in care aparea si Richie si am inceput sa blestem.Si cum adica "vedete"?Bon Jovi sunt mai mult decat vedete...da' na.Muzica buna chestii gasite dupa o mie de ani si Bon Jovi in pliantu' de la Kaufland.Puteam sa cer mai mult?
Morala:Cautati bine ca nu se stie de unde sare...posteru',CD'u sau alte chestii folositoare aruncate intr-un colt mai de mult.Aaa si abia acum vad ca nu-s singura care am descoperit minunea cum ca Bon Jovi apar in pliantul de la supermarketul din spatele casei mele:))

Jay Jay French(Twisted Sister):"Nume precum Keith Richards,Axl Rose sau Led Zeppelin au deveint aproape invizibile."

Cam asta ne spune(scoate ochii)intr-un recent interviu.Inainte de a va arata interviul si parerea lui despre muzica rock spun un singur lucru:
Rock ca alta data nu va mai fi in veci si pururi,dar noi astia cat degru sub unghia pestelui,astia 3%din mocirla cu toate culorile si felurile vom lupta pana cand urechile nu ne vor mai ajuta sa ascultam muzica BUNA.Muzica adevarata.Rock'ul este,a fost si va fi cel mai apreciat,vandut,cunoscut,bun,superb gen muzical din lume.Ca nu e si cel mai mediatizat stiu.Si ce?Intr-o lume in care Rebbeca Black si Gaybaru' sunt vedete nici nu ma gandesc sa mediatizez rock'ul...mai pe romaneste sa-l bag in aceeasi oala cu acesti "artisti".
Hai sa vedem ce crede chitaristul despre moartea scenei rock:
"In Statele Unite a murit. Nu exista rock. Poate doar Foo Fighters insa odata la cativa ani, in rest scena hard rock este moarta iar topurile sunt dominate de artistii dance si hip-hop."
"Nici in Europa lucrurile nu stau mai bine. Insa trebuie sa apreciem ca aceasta industrie este in continuare hranita de milioane de oameni ce inca iubesc aceasta muzica."
"Terenul este minat. Ne vom intoarce la zilele bune? Poate. Imaginea unui rockstar s-a schimbat fata de acum 30 de ani. Oamenii cauta artisti hip-hop si dance, modul de viata, rebeliunea este cu totul alta."
"Nume precum Keith Richards, Axl Rose sau Led Zeppelin au devenit aproape invizibile. In acest moment doar Rolling Stones, AC/DC si Judas Priest pot avea un turneu de succes."
"Nu vad un motiv pentru care as inregistra un nou album. Poate o piesa...in rest este inutil. Mai degraba cant hituri decat compozitii pe care nimeni nu le va asculta."
Nu stiu ce ziceti voi depsre spusele acestuia dar mie mi s-a facut scarba!
Apai daca un om din industria rock'ului spune "degeaba fac un nou album,nimeni nu-l va asculta".Atunci ce ar trebui sa inteleg?Ca ar trebui sa inchid laptopu' sa sterg blogu',sa ma duc in pat cu o punga de seminte sa dau pe MTV si sa ascult la Lady Gagi si Inne?Nu stiu de domnu' asta chitarist care a dat interviu asta de rahat da o chestie spun:
Nu e o lupta,ar fi o rusine sa ne luptam cu rap,house,manele si gay,ar fi o rusine sa spunem ca rock'ul va mai fi vreodata ca inainte si lui ar trebui sa-i fie rusine ca cu atata nonsalanta a declarat,frumos mascat cum ca facutul muzicii rock,in ziua de azi nu mai are nici o noima.Hello,mister da noi ce suntem aici?Daca nu faci rock comercial,ceea ce au inceput sa faca toti pentru bani noi asteptam cu bratele deschise o gura de aer.Daca si Steven Tyler gandea ca tine eu ce mai ascultam vara asta?
Imi pare rau sa spun asta da e un interviu de toata jena,nu stiu daca sunteti de acceasi parerea cu mine dar asa gandesc eu.Si,da poate scena muzicii rock a murit si nu v-a mai invia nici odata(acest gen nu v-a mai atinge apogeul din anii '70-'80 din nou,asta e logic)dar muzica rock nu v-a murii niciodata.Si daca artistii adevarati si fanii inraiti care se calcau in picioare pentru a vedea zei ai muzicii pe scena au fost inlocuiti de niste fete anoste,voci de tot cacatu' si curve numite printese asta nu inseamna ca daca faci muzica o faci pentru nimeni.Noi suntem aici,noi am ascultat,ascultam si vom aculta muzica rock...asa traim noi,rock'ul nu e un stil muzical ci un stil de viata!
Si cu asta am incheiat.
Keep rockin'!Ai auzit,Jay?

Nirvana?

Uimita...nu,nu asta e cuvantu' mai degraba dezgustata de toata tarasenia asta.
Nu,nu m-au invadat manelari si nici nu il am pe Justin Bieber si nu gasesc pusca si nici macar cutitu' de paine.
Ma gandesc doar ce era odata si ce e acum(nu ma refer doar la muzica).
Da',referitor la Nirvana ca doar despre asta vorbim aici...pana voi mai descopei si alte anomali(pariez ca mai sunt multe).
Nu mai gaseam "Smells like teenage spirit" prin calculator si am dat o fuga pe YouTube,am zis sa fiu "cum se cade" si sa scriu titlul complet:
Nirvana-Smells like teenage spirit
Da' mai bine nu o faceam ca mai mult m-am frustrat.
Duceti-va pe YouTube si scrieti doar:
"Nirvana",va va da "Smells like team spirit":|
Au baietii asa ceva si am ramas eu in urma sau doar prostia omeneasca a ajuns la cote inimaginabile?:|
Si...chiar asa?
Frate,s-au tampit de tot sau a ajuns norul cu radiati mai devreme peste ei?
Plecand de la aceasta dovada ca muzica buna se duce dracu' si ca are nevoie de noi sa o sustinem as putea incepe o adevarata revolta despre cate chestii importante se duc dracu' in ziua de azi doar pentru a fi inlocuite de facaturi.
Un singur lucru stiu:
Noi nu vom uita de muzica adevarta,vom lupta pentru ea,vom stii ca Nirvana sigur cu are nici o melodie numita "Smells like team..."si vom stii ce sunt valorile adevarate.