Pe vremea cand revista Rolling Stone isi merita numele:

O imagine face cat o mie de cuvinte;
5 dintre cele mai semnificative/cunoscute/revoltatoare/controversate coperte ale reviste Rolling Stone pe vremea cand muzica adevarata a insemnat inceputul pentru Jann Wenner si era cuvantului cheie in aceasta publicatie.




Nota:Consider ca aceasta este prima scriere pe WarN'Riot cu numele de "articol".Si daca pana acum ati vazut "post'uri" de acum inainte le vom face mult mai profesionale,informatii luate si din alta parte decat Wikipedia,imagini pe care le caut de mai bine de o saptamana si pe care nu le gasesti pe toate gardurile si ceva mai multa sudoare(ipotetic vorbind)pentru fiecare in parte.

Acestea fiind spuse hai sa vedem cum a evoluat(sau mai bine zis involuat)una dintre cele mai mari publicatii ale lumii.

Inceputul:7.500$ si un vis:

Jann Wenner a fost privit inca de la inceput ca un ciudat,era prvit de sus si multi era incantati de faptul ca o fata noua,un nume mic aparea in mass-media.Un risc pe acre si l-a asumat avea sa il "coste" faima si reputatia ca unul dintre cei mai criticati,contraversati si bine inteles admirati redactori din lume.

S-a nascut la data de 7 Februarie,1946 in inima New York'ului intr-o familie numeroasa cu diferite credinte.parinti au divortat cand el avea doar 12 ani.El impreuna cu cele 2 surori,Merlyn si Kate au fost trimisi la liceul Chadwick.Promoveaza si merge la Universitatea din California,Berkeley,dupa ce a fost dat afara acesta incepe sa lucreze la un ziar local.
Aici si-a descoperit vocatia si 2 ani mai tarziu avea sa puna bazele unei dintre cele mai mari reviste din lume.

Intalnirea cu Mick Jagger,un ideal si fraza ce avea sa devina motto'ul Rolling Stone:
"Is not just about music,but about the things and attitudes that music embraces."

Inainte de a ajunge la San Francisco si de al cunoaste pe Ralph Gleason,Jann avea sa fie un simplu impatimit a muzicii rock si cel mai mare fan(dupa cum el a declarat) a artistilor precum Mick Jagger si Bob Dylan,eroii sai.

La sfarsitul anului 1967 intalnirea dintre el si Gleason avea sa schimbe multe in cursul muzicii rock si mass-mediei.El un simplu student,innebunit dupa muzica bune de alta data,un ideal bine stabilit si 7.500$ in buzunar.Ralph;un cunoscut critic de muzica(in special jazz) si de asemenea unul dintre cei mai mari ascultatori al acestui gen.
Ce putea fi mai bine pentru intrarea in forta a muzicii bune decat revista ce avea sa prinda contur?
Cei doi pun bazele pentru Rolling Stone Magazine si nebunia putea sa inceapa.

Muzica rock,fenomenul hippie si politica:


Cei 2 voiau ca Rolling Stone sa fie o publicatie care sa se bazeze strict pe subiecte muzicale.Au inceput scrierile despre fenomenul hippie,un fenomen ce era in floare in aceea vreme si totusi un fenomen ce nu era de ajuns de bine conturat sau pus in pagina pentru a atrage atentia in asemenea fel incat revista sa nu mai fie comparata cu un ziar local.
Au continuat pe subiecte muzica pentru un timp inca nedefinit si se intreceau in coperte cat de cat mai simple si totusi una mai legendara ca alta.Au incercat sa puncteze in randurile publicatiei cele mai importante momente din muzica rock a acelor vremuri si fetele marcante are decadei erau imortalizate si,fara dar si poate puse pe coperta editiilor ce apareau din 2 in 2 saptamani.
Totul aveau sa se schimbe,insa cand il angajeaza ca "redactor politic" pe Hunter S. Thompson.Articolele acestuia legate de situatie politica din acele vremuri,criza financiara si orice alt subiect dar nu muzica au adus un plus de valoare revistei ce acum era vazuta ca o publicatie in adevaratul sens al cuvantului.Cei 2 fondatori(mai ales Wenner) nu erau atat de incantati de idee,insa daca acesta le dadea un plus de popularitatea si revista avea sa fie citita la un numar evident mai mare s-au gandit "atunci de ce nu".Doar nu aveau sa fie citite doar paginile cu politica si muzica lasata deoparte.Astfel Rolling Stone de transforma dintr-un revista de muzica intr-o adevarata publicatie in care puteai gasii orice doreai.Copertele,insa au continuat sa fie "acaparate" de fete marcante ale rock'ului si indutriei enterteinment'ului in general.Tot in aceea perioada,pentru a mai spori partea "muzicala"(care era intr-om poportie de 80%) au luat interviuri in exclusivitate numelor de legenda ale industriei muzicale si au pulicat artisole scrise de nume ca;Patti Smith,Joe Klein sau Cameron Crowe.Transormarea publicatieie din una strict muzicala in una de "enterteinment total" a fost in aceeasi masura privita cu ochi buni cat si criticata.Multi dintre fani doreau originalul,numit "anost" de majoritatea crticilor din aceea vreme in care era vorba doar despre muzica si teme de acest gen,pe cat fanii "castigati" abia dupa ce au intervenit celelate subiecte isi aratau admiratia fata de noul format si le era mai mult decat la indemana sa citeasca diefrite subiecte intr-o singura publicatie.

Primul top oficial,inceputul anilor '80 si noul format al revistei:

Rolling Stone trecuse de mult de la un simplu vis,o revista de rand la o adevarata publicatie plina de noutati,crtici si controverse.
Primul top facut de aceasta a semanat panica in randul fanilor si un zambet de satisfactie pe fetele criticilor insetati de orice greseala.Dupa ce revista a publicat "Top 99 Greatest Songs",cei din urma l-au numit "unrepetant rock forgeyism".Dupa toate acestea unul din editorii revistei,critic muzical(in special rock) a scris un articol special in urmatorul numar cu titlul "Kill Your Idols:A New Generation of Rock Writers Reconsiders the Classics" ce a starnit diferite opinii in randul cititorilor adolescenti.
Tot in aeea perioada trupe noi ca;Guns N'Roses,Bon Jovi sau Skid Row abia isi faceau aparitia pe scena muzicii rock.O rampa de lansare si o mare gura de aer pentru revista a fost plasarea acestor "fete noi" pe coperta publicatiei.Aceasta ii incuraja,admira si lauda in mai fiecare numar.Cititorii tineri erau mai mult decat incantati.
Cu toate ca vanzarile si popularitatea revistei crescusera considerabil acestia tot nu erau priviti cu ochi buni de o buna parte a "cititorului de rand".Si nu doar de cei ce cumparau revista ci se de nume mari ale muzicii rock.
Trupe ca Metallica,Motorhead sau Megadeth au refuzat oferta de a poza pentru aceasta.Fapt care i-a indignat pe editorii revistei si incercad sa se limiteze la nivelul de promovare a trupelor ce au acceptat ofertele lor.
Si chiar daca legende in adevaratul sens al cuvantului au spus "nu" unei oferte de care altii ar fi abuzat notorietatea revistei nu a scazut,ba mai mult,din ce in ce mai multi continuau sa citeasca noutatile din aceasta.
Si odata ce au inceput cu stangul top'urile ce aveau sa apara in revista au continuat asa o buna bucata de timp si albumele "semnatura" ale trupelor "cheie" ale rock'ului classic era date uitarii si mai mult,criticate de editorii revistei.
Black Sabbath,Led Zeppelin sau AC/DC au fost supuse criticilor din partea celor ce scriau ce cred,vad si aud in Rolling Stone ca fiind "nesatisfacatoare".Mai ales cele ale trupei AC/Dc au fost numite ca avand acelasi sound(referitor la Highway to hell si Back in Black).De asemenea despre Black Sabbath si Led Zeppelin,pionierii rock'ului au scris ca "ultimele materiale discografice nu pot fi comparate cu primele".
Chiar daca inca din aceea perioada a primit apelativul de "Cea mai controversata revista",Rolling Stone continua sa fie una dintre cele mai bine plasate,cititite,promovate si vandute chiar daca viitoarele articole cu privire la calitatea albumelor greilor rock'ului si top'urile de asemenea(cele din anii '80-'90)sunt de tot rasul.
Promovarea trupelor tinere a adus un mare plus si daca nume ca Jon Bon Jovi,Slash,Axl Rose,Sebastian Bach,Steven Tyler etc etc... nu mai tineau prima pagina si incantau cititoarele(si de ce nu si cititorii) popularitatea ar fi scazut la cote alarmante.

Anii '02,sfarsitul "decadei de aur" si cele mai mari top'uri din lume:



Anii '80 s-au consumat,trupele rock tinere ce si-au inceput cariera in mijlocul acestei decade erau unadeva la sfarsitul carierei,impasul era aproape si anii '90 au fost de asemenea o cumpana pentru revista Rolling Stone.
Acesti 10 ani ce au facut trecerea de la muzica rock la cea comerciala,la inceputul anilor '00 unde muzica pop,rap si dance incepeau sa prinda glas au fost un hop imens mai pentru toti artistii,publicatiile si editori din lume.
Nu pot spune prea multe trupe rock ce au prins contur in anii 90' dar cred ca cele mai semnificative ar fi Nirvana,Pearl Jam si Green Day,2 dintre ele Grunge,un stil ce avea sa mai tina "stilul" zgomotos la suprafata.
Anii '90 au fost ca o gaura in aceasta publicatiie,articolele,copertele si toate randurile ce asteptau sa fie citite erau vagi,fara sare si piper.Parca editorii erau fara nici o idee,secati total si chiar daca aveau o droaie de subiecte legate de trecerea de la rock la dance,de la trupe de baieti la domnisoare ce isi incercau norocul intr-o cariera solo parca nu avea suflul de alta data,moment in care fanii,cirtici si mai toata lumea ce auzise vreodata de revista Rolling Stone si-au dat seama ca nu este doar cea mai mare publicatie din lume ci una dintre cele mai mari rock.
Cu chiu cu vai au trecut si anii '90 si parca "pauza" de 10 ani le-a facut bine.
Erau mai tari ca niciodata,erau gata sa dea gata toate celelalte publicatii si sa dovedeasca ca ideile nu s-au terminat,ca muzica buna va exista mereu si ca cele mai cunoscute/vandute/controversate fete,albume si cantece din istorie au apartinut artistilor rock.
Chiar daca tot mai multe articole si copertele de la inceputul anilor '00 erau acaparate cu noile "personaje" din industrie,mult par blond,fard,fuste scurte si un glas pitigaiat isi faceau locul Rolling Stone inca pastra acel ceva ce m-a facut pe mine personal sa o respect ca publicatie si sa fac acest articol.

Anii au trecut si ideile nu incetau sa apara,rezultatul a fost unele dintre cele mai mari/cunoscute top'uri din lume.
Top 500 Greatest Albums off All Time
Top 100 Greatest Guitarist off All Time
Top 100 Greatest Artists
Top 500 Greeatest Songs off All Time


Primele locuri in toate cele 4 fiind ocupate de nume mari ale rock'ului(cum era si normal):

Top 500 Greatest Albums off All Time: 1.The Beatles-Sgt. Peppers Lonely Hearts Club Band(Iunie 1967) 2.The Beach Boys-Pet Sound(Mai 1966) 3.The Beatles-Revolver(August 1966) 4.Bob Dylan-Highway 61 Revisited(August 1965) 5.The Beatles-Rubber Soul(Decembrie 1965)

Top 100 Greatest Guitarist off Al Time:

1.Jimi Hendrix
2.Duane Allman
3.B.B King
4.Eric Clapton
5.Robert Johnson

Top 100 Greatest Artists:

1.The Beatles
2.Bob Dylan
3.Elvis Presley
4.Rolling Stones
5.Chuck Berry

Top 500 Greatest Songs off Al Time:

1.Bob Dylan-Like a rolling Stone
2.The Rolling Stones-Satisfaction
3.John Lennon-Imagine
4.Marvin Gaye-What's going on
5.Aretha Franklin-Respect

4 top'uri ce au devenit emblematice pentru lumea muzicala si pentru publicatiile de acest gen si top'urile cheie sa plasarea unui cantec/artist/album intr-un grafic personal.
Si totusi...considerate de multi ca fiind sub asteptari,deoarece cu cativa ani in urma revista dadea albumului Nevermind,Nirvana doar 3 stele la prima evaluare,panat ce a fost sters cand au plasat materialul discografic pe locul 17 in Top 500 Greatest Albums off Al Time,de aceelasi tratament a avut parte si albumul Let it be,semnat The Beatlesi care a primit doar 2 stele sa prima vedere,in 23 fiind plasat pe numarul 86 in aceeasi lista.
Si ca totul sa fie gresit iar apoi dat uitarii pana la capat,revista numea acum mai bine de 20 de ani trupa Led Zeppelin una "sub asteptari" referitor la ultimele materiale discografice ale lor din aceea vreme,fapt ce a fost dat uitarii,cand in 2006 au facut un numar special dedicat Led Zepp,trupa aparand pe coperta sub numele de "The Heaviest Band off All Time".
Cu taoate ca au incercat pe cat posibil in ultimii ani sa sterga greselile de la inceput,Ed Needham,fost redactor FHM a spus ca revista Rolling Stone si-a pierdut credibilitatea.
Inainte de a vedea decaderea evidenta a revistei si de a va ruga sa dati un search pe Google pentru a vedea copertele din ultimul timp(imi cer scuze dar nu pot posta Rihanna,Justin Bieber si Lady Gaga aici) tinem un moment de tacere pentru momentele de gratie ale acestei publicatii si ramanem cu gustul dulce ale unor top'uri bine facute(unele dintre ele,avand in vedere ca cel cu chitaristi este de mai mare jena).
Ok,trecand peste toate astea haideti sa vedem ultima si cea mai rusinoasa etapa a involutiei "celei mai mari publicatii din lume".

Ultimii 5 ani,parerea mea sincera si nevoia lor disperata de atentie:

Dupa ce au dat lovitura cu ceea ce stiu majoritatea cititorilor de rand si ascultatori de muzica buna ca "Top'urile de baza",revista a atins fundul prapastiei de'a dreptu'.Prapastie ce nu credeam ca se mai termina si daca la inceputul anilor '00 si mijlocul lor a mai fost ce a fost ultimii 3-5 ani au fost de a dreptu jalnici.
Puteti observa coperta cu Jon Bon Jovi din dreapata si daca dati un search pe Google cu "Justin Bieber Rolling Stone Cover" veti vedea microbul in exact aceeasi ipostaza,pozat din aceelasi unghi si purtand chiar si aceeasi jacheta pusa sub denumira de "Super Boy" + culmea tupeului,undeva in stanga paginii cu litere de schioapa vad numele trupei The Clash si ceva cuvinte scrise minuscul...de'a dreptu' jalnic.
Acum,dupa ce am scris atatea randuri cu informatii oficiale,copertele cele mai bine
realizate si toate datele scrise ca la carte,fara sa imi pun de loc amprenta a venit si randul meu de a spune ca mi-e rusine de ce a devenit aceasta publicatie.
La inceput avea sa fie ceva legat de muzica buna.pe vremea aceea numai asta gaseai,oriunde te uitai nu dadeai de pipite si chestii ieftine ci doar MUZICA BUNA,cu siguranta,anii s-au asternut asupra chipurilor artistilor ce faceau furori in aceea vreme si probabil nu mai sunt buni pentru o coperta dar avand in vedere ca aceasta publicatie era una exclusiv bazata pe asa ceva,eu na daca eram redactor sef acolo aveam respectul de sine si fata e aceasta industrie,acest gen si oricand de multi bani pierdeam ,cu riscul ca piedream la naiba toti banii ce urma sa ii fac de pe urma revistei nu imi calcam pe mandria mea de ascultator de muzica buna,fan inrait Mick Jagger pe care l-am numit "eroul meu" si nupuneam scursuri ca cele enumerate mai sus pe coperta.
E aceeasi teorie ca si in cazul lui Gaga(o simpla coparatie)are tot de la nume pana la nume pana la anumite machiaje pe care le foloseste "imprumutate" din lumea rock'ului si este mare fan Iron Maiden,Queen,Led Zeppelin etc etc.Si?Si ce,fata draga?
Daca tu tot cacaturi comerciale canti cu ce ma ajuta pe mine ca tu porti numele(pe care il faci de rasu' curului)unei melodii celebre Queen?Cu ce ma ajuta pe mine ca tu te-ai comportat ca un fan onest si simplu la concertul Iron Maiden? Ati inteles ce vreau sa zic?La fel si aici,in loc sa demonstreze pana la sfarsit ca muzica buna are loc de cinste in aceasta publicatie si ca rahaturile comercial nu au nici o sansa au dat cu piciorul respectului de sine pentru niste rahati de bani,ma repet,daca era sub conducerea mea publicam pana la epuizare cele mai elaborate chestii legate de muzica buna si pe comercial tot nu ma dadeam cu riscul ca nu imi mai intra un dolar in buzunar.
Ma rog,se pare ca banul face mai mult decat sa ne conduca.
Probabil nu ati inteles prea mult din aceasta "involutie" cu care va amenint de la inceputul articolului dar cu siguranta ati inteles atat cat trebuie si ma scuzati daca m-am aprins prea tare.
Oricum ar fi,mie imi pare sincer rau ca o publicatie cu potential ce mai putea sa faca ceva cu prostia omeneasca si sa tina "comercialele" in frau au facut orice pentru a freca respectul de sine si cel fata de muzica buna,orgoliul personal si ambitia prosteasca pentru un rahat de ban.
Probabil credeti ca au procedat corect si ca am eu o gandire puerila...ei bine daca la 35 de ani va trebuii sa fac o alegere de genu' puteti sa fiti siguri ca as prefera sa dorm sub o cutrie de carton da' as fi continuat sa public poze,articole,coperte,top'uri si tot ce imi sta in putinta pentru a tine muzica adevarata vie.
Cat ati inteles ati inteles:))

Primele 10 coperte din istoria revistei:

Cam asa arata scrierea de pe site'ul oficial despre cele 10 ce urmeaza.Artisti care au pozat de cele mai multe ori pentru coperta acestei reviste au fost The Beatlesi si Bob Dylan,de peste 30 de ori,respectiv 23,Beatlesii fiind printre primii,individual sau separat.

Acestea fiind spuse hai sa vedem primele 10 coperte ale revistei:

1.John Lennon:
2.Tina Turner:
3.The Beatles:


4.Donovan,Jimi,Otis:

5.Jim Morrison:


6.Janis Joplin:

7.Jimi Hendrix:


8.Monterey Pop Festival:


9.John Lennon & Paul McCartney:


10.Eric Clapton:


Si ca un cuvant de incheiere va multumesc ca ati avut rabdarea sa cititi tot ce am scris in aceasta postare(ma rog,daca ati avut asa ceva),sper sa imi impartasiti ideile.
Acum,la final va intreb pe voi;
1.Ce parere aveti Rolling Stone de acum/Rolling Stone de atunci?
2.Credeti ca isi mai merita numele?
3.Daca voi ati fi fost fondatorul acestei publicatii,v-ati fi intors brusc capul de la muzica adevarata la noul val de artisti doar pntru bani sau ati fi continuat sa publicati articolele ce au consacrat revista sumandu'va toate riscurile?

Cam astea ar fi,pe moment cele 3 intrebari ce imi mistuie capul.
Sper ca v-a placut acest prim "articol" de pe WarN'Riot si daca aveti orice nelamurire leata de ce am scris sau doriti orice coperta din decadele '60,'70,'80 si inceputurile '90 vi le ofer cu placere.